Pe ce dau banii tinerii romani nascuti cu internetul in fata? Asta e una dintre principalele intrebari la care-si propune sa raspunda raportul de cercetare sindicalizata Financial Behaviour: Bugetul de venituri si cheltuieli al nativilor digitali din Romania, primul din seria Digital Natives Report. Cercetarea compune o imagine la zi a acestora: tineri romani din segmentul 14-24 de ani, activi in mediul online.
Raportul, realizat de 1424 si Cult Market Research, urmareste doua segmente de varsta, adolescenti intre 14-18 ani, si tineri adulti intre 19-24 de ani, si da raspunsuri despre valorile si clasificarile surselor de venit la care au acces tinerii romani, precum si despre structura si motivatiile cheltuielilor acestora: zilnice, lunare, anuale si ocazionale.
Ca sa ne facem o imagine mai clara despre cheltuielile tinerilor romani, Anca Tenita (Project Manager, 1424) si Paul Acatrini (Research Manager, Cult Market Research), doi dintre creatorii raportului, ne-au raspuns la cateva intrebari despre bugetele nativilor digitali romani, despre obiectivele raportului, dar si despre cele mai surprinzatoare aspecte pe care le-au descoperit in aceasta cercetare.
SMARK: Care e contextul in care ati lansat acest studiu?
Paul Acatrini: Nativii digitali sunt prima generatie cu acces la internet si gadgeturi incepand cu varste fragede si totodata ei sunt cei care vor fi poate cel mai valoros public tinta pentru marketerii din companii in urmatorii ani. Proiectul Digital Natives Report a aparut in contextul in care comunicarea si marketingul devin preponderent digitale, iar nevoia de informatii privind comportamentul, atitudinile si mai ales tendintele de consum ale nativilor digitali este tot mai mare.
Am conceput primul studiu, Financial Behaviour, ca punct de pornire pentru celelalte rapoarte, dorind sa aflam mai intai care sunt tipurile de cheltuieli ale tinerilor si, astfel, sa stabilim categoriile de cumparaturi cele mai relevante pentru acest target.
SMARK: Ce obiective isi propune sa atinga acest studiu si ce aduce el nou?
Anca Tenita: Am dorit sa vedem segmentat pe 14-18 ani (adolescenti) si 19-24 ani (tineri adulti) care sunt principalele surse de venit si cum aleg sa isi cheltuiasca banii. Pe langa aceasta, in raport exista informatii legate de comportamentul de economisire al tinerilor, despre diferite modalitati de sprijin non - financiar primit din partea parintilor.
SMARK: De la ce premise ati plecat in realizarea raportului?
Anca Tenita: Intreaga serie de studii despre nativii digitali are puternic caracter exploratoriu. Noi nu dispunem de un Piper Jaffray care de 13 ani sa tot fi facut studii pe comportamentul de cheltuire al tinerilor. Sau daca avem si nu stiu eu, ma scuzati, va rog sa-mi spuneti. :) Cu siguranta, insa, prin aceste studii pe care le facem acum, ne netezim drumul, ca sa o zic metaforic, pentru cercetarile din viitor, avand un mic punct de pornire. Revenind, in mod evident, cand am planificat aceasta cercetare am avut in vedere statisticile oferite de INS si SATI si cam toate ipotezele pe care le-am avut au gravitat in jurul acestora.
SMARK: Care sunt niste key findings pentru raportul de fata?
Paul Acatrini: Peste trei sferturi dintre tinerii cu varste intre 14 si 18 ani declara ca parintii ii ajuta cu bani pentru a-si cumpara mai repede lucruri pentru care economisesc si ei bani. Altfel spus, chiar daca bugetul propriu nu le permite adolescentilor anumite produse mai scumpe acestia tot ajung sa le detina daca si le doresc foarte mult. Acest lucru se intampla in special in cazul gadgeturilor sau al vacantelor/concediilor.
Mai mult de jumatate dintre respondenti cheltuie sub 50 de lei pe luna cu telefonia mobila. De asemenea, aproximativ jumatate dintre tineri cheltuiesc sub 10 lei pe zi pentru produse alimentare. Mai mult de un sfert din bugetul tinerilor de pana in 18 ani este cheltuit pe mancare, urmand apoi in topul cheltuileilor: imbracamintea, entertainmentul outdoor si telefonia. In schimb, tinerii de peste 18 ani cheltuiesc cei mai multi bani pe vestimentatie, urmand apoi cheltuielile cu mancarea si cele cu utilitatile.
SMARK: Ce rezultat al studiului v-a surprins cel mai tare?
Paul Acatrini: Unul din cele mai surprinzatoare rezultate a fost faptul ca aproximativ jumatate dintre tineri economisesc bani lunar. Mai interesant este ca tinerii sub 18 ani economisesc intr-o proportie mai mare decat cei peste 18 ani. Acest lucru inseamna ca atunci cand isi doresc un produs foarte mult, tinerii adopta strategii economice rationale, planificandu-si achizitiile si urmarind diverse metode de strangere a sumei necesare atingerii scopului propus.
SMARK: Ce v-a confirmat studiul?
Paul Acatrini: Asa cum ne-am asteptat, cei mai multi dintre tineri locuiesc impreuna cu parintii si inca sunt ajutati de acestia cu bani sau cu alte forme de sprijin. Un alt aspect care a fost confirmat de acest studiu este faptul ca baietii cheltuie mai multi bani atunci cand ies in oras comparativ cu fetele. Aceastea, in schimb, cheltuie mai multi bani decat baietii pe cosmetice.
SMARK: Cui se adreseaza, in mod special, studiul?
Anca Tenita: In primul rand raspund cu clasicul “Studiul nostru se adreseaza profesionistilor din domeniile marketing si comunicare”. :) Dar dincolo de asta, este limpede ca lumea a devenit acum atenta la studiile despre nativii digitali.
Un prim exemplu este proiectul de cercetare the Net Generation din 2007, in valoare de 4 milione de dolari, proiect care sta la baza cartii Grown Up Digital: How the Net Generation is Changing Your World. Apoi, ce sa mai spunem despre Pew Research Center, care ofera unele dintre cele mai interesante rapoarte despre generatia digitala.
Tind sa cred ca indiferent daca sunt parinti, profesori, traineri, coacheri, viitori angajatori ai tinerilor, fiecare incearca sa inteleaga cat mai bine aceasta generatie si am speranta ca studiile pe care le facem le fie de ajutor.
SMARK: Cum s-ar putea folosi marketerii de rezultatele studiului?
Paul Acatrini: Acest studiu prezinta bugetul tinerilor impartiti pe doua grupe de varsta (14-18 ani si 19-24 ani) si modul cum este cheltuit acest buget. Vorbim despre banii pe care ii administreaza in mod direct tinerii, banii pe care ii au in portofel si nu de bugetul familiei din care acestia provin. Marketerii ar putea folosi aceste informatii atunci cand realizeaza o campanie sau lanseaza noi produse. Astfel, marketerii pot afla care este bugetul unui tanar pentru o anumita categorie de produse raportat la o perioada de timp specifica si, in acest mod, poate fi stabilita, de exemplu, frecventa cu care campaniile de marketing pot fi lansate asupra acestui segment de consumatori. Pe langa suma cheltuielilor zilnice, saptamanale sau lunare, acest studiu prezinta si suma veniturilor fixe, periodice sau ocazionale ale nativilor digitali. Astfel, si potentialii angajatori pot avea o perspectiva asupora veniturilor si asteptarilor salariale ale tinerilor digitali.
![[FIT] Ghid de supraviețuire în epoca fraudelor digitale](https://media.iqads.ro/2024/04/screenshot-2024-04-12-at-12-00-36-cover-850.jpg)
