De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România încurajează implicarea fiecăruia pentru prescrierea unui altfel de viitor

De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România încurajează implicarea fiecăruia pentru prescrierea unui altfel de viitor
  • Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea publică globală - până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta poate fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.
  • De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România consideră că este necesară creşterea gradului de conştientizare a pericolelor pe care rezistenţa bacteriană le implică şi își reconfirmă angajamentul de a continua lupta împotriva rezistenței la antibiotice.

Rezistența la antibiotice apare atunci când germenii precum bacteriile și ciupercile dezvoltă abilitatea de a învinge medicamentele destinate să-i omoare. Astfel, infecţiile se tratează mai greu, și, uneori, devin chiar imposibil de vindecat. Unele boli comune pot deveni incurabile dacă bacteriile care le-au generat nu mai sunt susceptibile la tratamentul antibiotic. 

Rezistența la agenții antimicrobieni reprezintă o amenințare din ce în ce mai serioasă pentru sănătatea publică globală și necesită acțiune din partea tuturor sectoarelor de guvernare, precum și a fiecăruia dintre noi. Utilizarea inadecvată a antibioticelor accelerează acest proces, iar conştientizarea pericolelor pe care rezistenţa bacteriană le implică este importantă pentru noi toţi. Luarea unor măsuri pentru oprirea creșterii nivelului rezistenței la antibiotice este crucială atât pentru medic, cât şi pentru pacient. În lipsa unor măsuri, se anticipează că, până în anul 2050, rata anuală a deceselor determinate de aceasta va fi de 10 milioane, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD1.

Printre principalele cauze potențiale ale rezistenței la agenții patogeni se numără: prescrierea antibioticelor în mod inutil, administrarea unui antibiotic ce nu este activ împotriva bacteriilor izolate din cultura microbiologică, spectrul terapiei cu antibiotice este fie prea larg, fie prea îngust, doza de antibiotic este fie prea mică, fie prea mare în comparaţie cu cea indicată pentru pacientul respectiv, durata tratamentului cu antibiotic este prea lungă sau prea scurtă, utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură sau călătoriile.

Consecințele directe ale rezistenței antimicrobiene includ: creșterea duratei bolilor și creșterea mortalității, creșterea duratei spitalizărilor, pierderea protecției pentru pacienții chirurgicali și oncologici (WHO AMR Fact sheet 2018), creșterea costurilor1 sau chiar eşecul terapiei antibiotice.

De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, GSK România își reconfirmă angajamentul de a continua lupta împotriva rezistenței la antibiotice. Astfel, anul acesta, GSK a anuntat rezultatele Studiului Rezistenței la Antibiotice (2014 - 2016) – SOAR desfăşurat în România, Bulgaria, Serbia și Croația, care va sta la baza viitoarelor acțiuni desfășurate de companie pentru combaterea rezistenței la antibiotice. Printre rezultatele studiului se numără:

  • În România, Streptococcus pneumoniae a prezentat o sensibilitate scăzută (sub 50%) la cefaclor, cefuroximă, penicilină orală, azitromicină, claritromicină, eritromicină, trimetoprim/sulfametoxazol, cefuroxima fiind cea mai potentă, cu o sensibilitate a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae de 43,2%. Totuşi, sensibilitatea la ceftriaxonă a fost observată la 82,1% dintre tulpinile de pneumococ, iar la amoxicilină și la amoxicilină/acid clavulanic de 73,4% și respectiv 76,9%, penicilina intravenoasă având o sensibilitate de 71,6%. Tulpinile au fost sensibile 100% numai la levofloxacina si moxifloxacina ( conform standardelor CLSI).

Sensibilitatea cea mai mare a fost înregistrată în Bulgaria (≥75% dintre tulpini au fost sensibile la toate antibioticele4, a înregistrat valori mai mici în Croația (~55%–65% la macrolide, cefalosporine cu excepția ceftriaxonei, penicilină pe cale orală și trimetoprim/sulfametoxazol) și a fost cea mai mică în România și Serbia (~20%–45% la macrolide, cefalosporine cu excepția ceftriaxonei, penicilină pe cale orală și trimetoprim/sulfametoxazol).

  • Pentru tulpinile de Haemophilus influenzae, sensibilitatea4 la amoxicilină/acid clavulanic, azitromicină, cefuroximă, ceftriaxonă și fluorochinolone a fost de ≥98% în toate cele 4 țări. Sensibilitatea la ampicilină a fost cuprinsă între 85,3% în România și 100% în Bulgaria.

GSK deține cea mai mare producție de medicamente antimicrobiene pentru agenții patogeni prioritari. Compania are în vedere toate prioritățile în materie de Cercetare și Dezvoltare, în particular dezvoltarea de medicamente antimicrobiene noi, fiind în același timp activă în ceea ce privește prioritățile asociate cu fabricația, producția, accesul și livrarea medicamentelor.

Laura Munteanu, Director Medical GSK România declară

“Pentru noi, supravegherea rezistenței la agenții antimicrobieni este o responsabilitate pe care ne-o asumăm pentru protejarea sănătăţii publice. Urmărirea schimbărilor de la nivelul populațiilor microbiene ne va permite detectarea precoce a tulpinilor rezistente importante și luarea unor măsuri în cel mai scurt timp. Rolul fiecărei persoane în prescrierea unui altfel de viitor este foarte important, iar prin comunicarea rezultatelor acestui studiu ne dorim să facem cunoscute aceste provocări şi să le limităm efectele pe termen lung. De asemenea, acestea sunt cu atât mai relevante pentru noi, românii, cu cât studiul a analizat date din 2 mari centre locale - Spitalul Clinic Dr. Victor Babeș şi Spitalul Clinic de Urgență Pentru Copii Grigore Alexandrescu din București.”

 

Pentru a preveni rezistența la antibiotice, fiecare dintre noi ar trebui să se implice acum şi poate începe cu următoarele acţiuni:

  • Nu luaţi antibiotice fără recomandarea medicului.
  • Urmați întocmai planul de tratament indicat de către medic.
  • Luați antibiotice doar atunci când vă sunt prescrise, nu utilizați sau nu daţi altcuiva antbioticele rămase nefolosite.
  • Utilizaţi antibiotice numai împotriva bacteriilor. Ele nu sunt adecvate pentru răceli și gripe care sunt cauzate de viruși.
  • Nu insistați să vi se prescrie antibiotice de către medicul specialist; dacă acesta vă spune că nu aveți nevoie de ele.
  • Preveniți infecțiile prin spălarea corectă a mâinilor, spălarea fructelor/ legumelor, gătitul adecvat al alimentelor, menţinerea igienei apei potabile, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi imunizare periodică.
  • Când sunteţi bolnavi, evitaţi contactul cu alte persoane pentru a evita răspândirea germenilor. 
Aboneaza-te la newsletterul SMARK cu cele mai importante articole despre marketing si comunicare
Info

Subiecte

Sectiune

Dictionar



Related