Muzeul Abandonului digitizează 15.000 de documente într-o acțiune amplă de recuperare a unui capitol neștiut din istoria recentă a României

Muzeul Abandonului digitizează 15.000 de documente într-o acțiune amplă de recuperare a unui capitol neștiut din istoria recentă a României

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

Artefactele digitale prezente în arhivă la acest moment, împreună cu arhivele donate de instituții și ONG-uri, se vor uni într-un demers impresionant și necesar în România - Harta Abandonului. Mapăm pe o hartă digitală fenomenul abandonului în România, recuperăm, documentăm și recunoaștem istoria invizibilă a abandonului instituțional din ultimii 50 de ani. Treptat, zeci de mii de artefacte urmează să fie indexate de echipa arhivistică a Muzeului, alături de voluntari, studenți în practică de la mai multe facultăți ale Universității București și asociațiile partenere.

La lansarea primei colecte publice pe această temă, zeci de mărturii au fost trimise către arhiva muzeului participativ, precum și solicitări de donații din partea unor organizații neguvernamentale care au făcut primele intervenții umanitare în România post-comunistă. Fundația Romanian Angel Appeal este una dintre organizațiile care au intervenit prompt în perioada de după 1989, generând o amplă campanie internațională de sprijinire a copiilor vulnerabili din țara noastră. Activitatea de peste 30 de ani a organizației a fost documentată printr-o cantitate impresionantă de documente și imagini, care acum urmează a fi inclusă în arhiva publică realizată de Muzeul Abandonului, peste 15.000 de itemi.

Muzeul Abandonului a alcătuit în ultimul an o solidă infrastructură tehnică și metodele specifice de arhivare, pentru a putea prelua, digitiza și pune în conexiune documente esențiale pe care organizațiile partenere le donează arhivei noastre. Debutul proiectului și actuala etapă de lucru au fost realizate cu sprijinul AFCN - Administrația Fondului Cultural National.

 „Echipa muzeului a identificat, în procesul de documentare, o resursă extraordinar de valoroasă pentru studiul fenomenului abandonului în România: arhivele asociațiilor și fundațiilor care, în anii 1990-2000, s-au implicat activ în transformarea condițiilor de viață ale copiilor instituționalizați în sistemul public de protecție a copilului. Harta Abandonului acoperă un gol arhivistic la nivel regional și național, pentru că în acest moment nu există baze de date publice care să centralizeze – chiar și minimal – realitatea cotidiană a acelor copii. Harta Abandonului implică intervenții de conservare preventivă, mii de ore de scanare, indexare și redactare arhivistică: un demers de securizare de urgență a unui material istoric extraordinar de bogat.” - Iris Șerban, muzeograf, antropolog și coordonator arhivă Muzeul Abandonului.

În prezent, cu susținerea Romanian Angel Appeal, echipa Muzeul Abandonului este în proces de digitizare a 15.000 itemi, ce creionează situația din orfelinatele și căminele-spital din mai multe județe din țară la începutul anilor ‘90. Studenții de la facultatea de Litere, departamentul Etnologie, Universitatea din București, deja inițiați de echipa muzeului în arhivare, scanează, analizează și documentează fotografiile din arhivă. Derulăm, în total, parteneriate cu patru facultăți din cadrul Universității din București: Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Istorie, Facultatea de Litere și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.

„Pentru echipa Fundației Romanian Angel Appeal, Muzeul Abandonului a creat spațiul și oportunitatea de a nu lăsa oamenii să uite povestea zecilor de mii de copii abandonați de regimul comunist. Am venit către muzeu cu dorința de a dona fotografii fără filtre sau efecte speciale. În alb-negru sau color, în tușe apăsate, dramatice, ce vorbesc de la sine despre copii deprivați de dragoste, bolnavi de SIDA în faza terminală, copii muribunzi, abandonați în spitale în ultimele lor zile. Povestea trebuie reamintită generațiilor viitoare, ca lecție despre trecutul întunecat din istoria modernă a României, care nu trebuie să se mai repete vreodată, sub nicio formă. De aceea, le suntem recunoscători colegilor de la Muzeul Abandonului pentru că ne-au îngăduit să contribuim la acest proiect extraordinar!”, Silvia Asandi, Director General Fundația Romanian Angel Appeal și parte din echipa Fundației din 1993. 

Arhiva este în dezvoltare și urmează să indexeze treptat zeci de mii de itemi din arhive disparate ale ONG-urilor partenere ale Muzeului, documente fotografice și scrise care vor fi parte din Harta Abandonului. O parte din artefactele din arhiva Muzeul Abandonului au fost integrate deja în demersuri curatoriale complexe, precum prima expoziție imersivă din România - Sighet Cămin Spital sau proiectul Mărturii 21, zeci de povești, documente și obiecte cu poveste putând fi accesate gratuit, oricând, pe muzeulabandonului.ro. Pentru următoarea perioadă sunt anunțate debuturile active ale parteneriatelor cu Fundația SERA și Fundația Il Chicco, pentru preluarea altor zeci de mii de documente relevante.

Muzeul Abandonului - Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent inițiat de Asociația Q-Arts. muzeulabandonului.ro este un muzeu-forum digital și participativ ce își propune o mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului și instituționalizării copiilor în România. Proiectul Muzeul Abandonului a fost distins în mai 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural.

MUZEUL ABANDONULUI este prima instituție muzeală digitală din România și conține prima expoziție de tip aplicație virtuală web ce facilitează o experiență exploratorie interactivă, cu  un conținut muzeal care utilizează metode mixte de documentare ce variază de la cercetarea de arhivă, interviuri, mărturii, documentare foto-video, fotografie 360 și scanare 3D ce sunt expuse publicului într-un format tridimensional și interactiv ce împrumută limbaje specifice noilor media, jocurilor video și realității virtuale.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Parteneri media: Gala Societății Civile,  IQads, IQool, Scena 9, Spotmedia, Zile și Nopți

Aboneaza-te la newsletterul SMARK cu cele mai importante articole despre marketing si comunicare
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related