Institutul Mastercard Economics: Consumatorii aleg experiențele și cheltuielile esențiale, în ciuda presiunii economice

Institutul Mastercard Economics: Consumatorii aleg experiențele și cheltuielile esențiale, în ciuda presiunii economice
  • Cheltuielile pentru cumpărăturile online de alimente sunt cu 70% peste nivelul de dinainte de pandemie.[1]
  • Rezervările de zboruri făcute de consumatori la nivel global au rămas la 15% peste pragul din 2019.2
  • Tendințele asociate muncii la distanță influențează modul în care trăim și cheltuim – ca urmare, „weekendul” începe mai devreme.

În mijlocul unei economii globale fără precedent, aflată în continuă schimbare, alegerile pe care consumatorii le fac cu privire la ce, unde și când cheltuiesc azi pot fi indicii pentru direcția în care ne îndreptăm. Raportul „Portofele în schimbare”, lansat de Institutul Mastercard Economics, analizează preferința consumatorilor din întreaga lume pentru obiceiurile care oferă comoditate, experiențe sau ambele.

Cel mai recent raport al Institutului Mastercard Economics aplică măsurători economice unice și de mare frecvență pentru a răspunde la trei întrebări cheie: ce, unde și când – își schimbă consumatorii preferințele când vine vorba de cumpărături. Cele mai importante concluzii sunt:

Ce: Cu prețuri mai mari, care forțează consumatorii să-și reconsidere cheltuielile discreționare și esențiale, călătoriile și produsele alimentare au dominat în ultimii ani.

Consumatorii continuă să prioritizeze călătoriile. Rezervările de zboruri făcute de consumatori,  în această vară (mai – august), la nivel global, au depășit cu 15% nivelul din 2019, în ciuda marilor provocări de logistică și a presiunii prețurilor.[2] Zborurile pe distanțe scurte sunt principala sursă a creșterii numărului călătoriilor la nivel global (+20% în comparație cu zborurile pe distanțe lungi)[3], cu excepția țărilor europene unde călătorii au alternative bune la zboruri pentru călătorii mai scurte.

Ușurința de a mânca în oraș atrage clienții în restaurant. Cheltuielile la restaurant au crescut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile alimentare – influențate de inflația alimentară – au crescut cu 14%.[4] În ceea ce privește tendințele pe termen lung, cheltuielile pentru cumpărăturile online de alimente au crescut cu 70% față de perioada de dinainte de pandemie (2019), în timp ce cheltuielile pentru cumpărăturile de alimente realizate în magazinele fizice au crescut cu 25%. Aceste date reflectă tranziția la digital, favorizată de pandemie, și preferința pentru cumpărături mai comode.

Unde: Micile afaceri au suportat consecințele închiderilor determinate de pandemie și au încercat să facă rapid tranziția în online.

Micile afaceri înregistrează creșteri în serviciile online. Business-urile mici (cu activitate în zone precum pregătire fiscală, training-uri și servicii de îngrijire personală) cresc de 1,5 – 2 ori mai rapid decât marile companii online de servicii.[5] Acest lucru este valabil în special pentru Belgia, Brazilia, Canada, Italia și Singapore.

Marii comercianți depășesc detașat micile companii în tranziția la digital. În sectorul retail, vânzările e-commerce ale marilor companii au crescut cu 66% comparativ cu creșterea de 27% înregistrată de micile companii, în luna august 2022 comparativ cu 2019.[6] Decalajul este evident, în mod special, în economiile mai dezvoltate precum Australia, Germania, Hong Kong și Singapore.

Când: Vremurile în care consumatorii își programau cheltuielile în anumite zile au devenit istorie. Munca de acasă și tranziția către mediul digital au șters granițele, iar ziua de ieșit în oraș este, acum, aparent, în fiecare zi. Acest lucru are implicații semnificative la nivel de angajați și aprovizionare, pentru retaileri, restaurante și alte afaceri.

Atât cheltuielile asociate achiziției de produse, cât și cele dedicate experiențelor s-au mutat în cursul săptămânii.

  • La nivel global, aproximativ 5% din totalul cheltuielilor realizate anterior în marile magazine, în weekend, se realizează, acum, în timpul săptămânii. Acest procent reprezintă aproximativ 22,3 miliarde de dolari din vânzările marilor magazine la nivel global.[7]
  • În SUA, se observă o tranziție clară a cheltuielilor din weekend în timpul săptămânii în cazul cinematografelor, unde 3% din vânzările înregistrate până acum sâmbăta și duminica s-au mutat în timpul săptămânii – în special în zilele de joi, și, într-o mai mică măsură, de luni.

„Schimbarea preferințelor în materie de cheltuieli se produce pe măsură ce consumatorii se adaptează noului ritm de viață”, a declarat Bricklin Dwyer, economist-şef Mastercard şi Directorul Institutului  Mastercard Economics. „Deși se confruntă cu creșterea prețurilor și a ratelor și o incertitudine economică tot mai mare, consumatorii continuă să își evalueze obiceiurile de cheltuieli, în funcție de stilul lor de viață.”

Obiceiurile de consum ale românilor nu s-au schimbat semnificativ comparativ cu 2019

Datele disponibile pentru România reflectă mici creșteri față de anul 2019, indicând faptul că obiceiurile de consum nu s-au schimbat substanțial față de perioada de dinainte de pandemie, și, totodată, o uniformitate în ceea ce privește distribuția cheltuielilor de-a lungul săptămânii, cu diferențe mici între zilele de lucru și cele de weekend.  

Segmentele care au înregistrat o tranziție a cheltuielilor din weekend în timpul săptămânii sunt

shopping-ul în marile magazine (2,33%), serviciile de cosmetică și înfrumusețare (1,57%) și serviciile oferite de cabinetele veterinare (2,61%). Weekendul rămâne în continuare intervalul preferat pentru cheltuielile ce țin de cumpărături alimentare (2,04%), mers la cinematograf și teatru (3.52%) sau servit masa în oraș (1,77%).

Conținutul acestui raport este destinat exclusiv ca instrument de cercetare în scopuri informaționale, nu ca sfaturi sau recomandări pentru nicio acțiune sau investiție anume și nu ar trebui să fie luat în considerare, în totalitate sau parțial, ca bază pentru luarea deciziilor sau în scopuri de investiții. Acuratețea conținutului nu este garantată, informația fiind furnizată „ca atare” utilizatorilor, care revizuiesc și utilizează aceste informații pe propria răspundere. Acest conținut, inclusiv previziunile economice estimate, simulările sau scenariile oferite de Institutul Mastercard Economics nu reflectă în niciun fel așteptările pentru performanța operațională sau financiară a Mastercard. 

Fondat în 2020, Institutul Mastercard Economics realizează măsurători unice, recurente și acționabile asupra economiei, pentru a oferi liderilor din mediul de afaceri și din guvern informațiile necesare pentru a lua decizii informate, cu rezultate mai bune. 

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare, guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.  

[1] Reflectă abaterea față de tendința de dinaintea pandemiei. Măsoară volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) până la finalul lunii august 2022. Estimat global ajustat în funcție de sezon și prețuri.
[2] Corespunde cu numărul rezervărilor de zboruri realizate în perioada de referință comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Bazat pe date agregate și anonime privind rezervările de zboruri furnizate de parteneri obținute de Institutul de Economie Mastercard.
[3] Corespunde cu numărul rezervărilor de zboruri realizate în perioada de referință comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Bazat pe date agregate și anonime privind rezervările de zboruri furnizate de parteneri obținute de Institutul de Economie Mastercard.
[4] Reflectă rata de creștere a volumelor agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022. Estimat global ajustat în funcție de sezon și prețuri.
[5] Datele reflectă volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022. Reflectă media națională a companiilor mici și mijlocii comparativ cu marii retaileri și companiile de servicii din 22 țări. Clasificarea companiilor mici și mijlocii a fost realizată după un model ce aparține Institutului de Economie Mastercard.
[6] Datele reflectă volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022. Reflectă media națională a companiilor mici și mijlocii comparativ cu marii retaileri și companiile de servicii din 22 țări. Clasificarea companiilor mici și mijlocii a fost realizată după un model ce aparține Institutului de Economie Mastercard.
[7] Sursa: Institutul de Economie Mastercard, Euromonitor. Datele pentru rata privind tranziția de la zile de weekend la cele din timpul săptămânii derivă din volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) disponibile în august 2022. Modificarea ratei corespunde cu modificarea ratei medii a cheltuielilor realizate în timpul săptămânii în 2019 comparativ cu rata medie a cheltuielilor realizate în timpul săptămânii în 2022. Dimensiunea pieței globale reprezentată de marile magazine a fost obținută de la Euromonitor. Presupune că schimbarea la nivelul zilelor săptămânii este reprezentativă pentru toate tipurile de oferte.

Aboneaza-te la newsletterul SMARK cu cele mai importante articole despre marketing si comunicare
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related