Peisajul arheologic al Turciei, modelat prin săpături, restaurări și cercetări continue, continuă să ne aducă mai aproape de originile istoriei umane. Un studiu genomic recent, cu rezultate revoluționare, a arătat că aşezarea neolitică Çatalhöyük, aflată în centrul Anatoliei, era structurată în jurul descendenței feminine – o descoperire care scoate în evidență rolul central al femeilor în primele societăți agricole. Cercetarea oferă și o imagine asupra modului în care au evoluat legăturile de familie și normele sociale de-a lungul mileniilor. Astăzi, Çatalhöyük este recunoscut drept cel mai vechi oraș cunoscut din lume – primul loc unde satele din jur s-au reunit într-un nucleu comun, marcând începutul civilizației urbane.
Aflat în provincia Konya și inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, situl Çatalhöyük este cunoscut și pentru practica aparte a înmormântărilor sub podeaua locuințelor – o tradiție prin care oamenii erau înhumați chiar sub casele în care au trăit. Un studiu de referință publicat în revista Science, desfășurat pe parcursul a 12 ani de o echipă formată din 47 de geneticieni, arheologi și antropologi din Turcia și alte 10 țări, a oferit rezultate fascinante privind relațiile de rudenie și dinamica de gen la Çatalhöyük. Au fost analizate rămășițele a 395 de indivizi care au trăit între 8000 și 5800 î.Hr., iar ADN-ul a fost secvențiat cu succes pentru 131 dintre ei, provenind din 35 de locuințe.
Rezultatele au arătat că legăturile materne aveau un rol mult mai important decât cele paterne în cadrul gospodăriilor. Femeile reprezentau pilonii fiecărei case, în timp ce bărbații, cel mai probabil, părăseau comunitatea. De asemenea, înmormântările fetelor includeau mai multe obiecte funerare decât cele ale băieților – o dovadă clară că sistemele patriarhale, cunoscute din alte situri neolitice europene cu origini anatoliene, nu erau o regulă universală în epoca agricolă timpurie.
Studiul a mai arătat că structurile de rudenie s-au modificat în timp. În fazele timpurii ale așezării, persoanele îngropate în aceeași locuință aveau de regulă legături de sânge, ceea ce sugerează că locuințele erau ocupate de familii biologice. În etapele ulterioare însă, această legătură genetică a devenit rară, semn că legăturile de sânge și-au pierdut treptat importanța în organizarea socială. Cercetătorii consideră că această schimbare ar putea reflecta evoluții culturale, cum ar fi forme timpurii de adopție sau îngrijirea copiilor de către persoane din afara familiei biologice.
Çatalhöyük – Strămoșul așezărilor urbane
Çatalhöyük oferă o fereastră spre o societate care a existat în urmă cu peste 9.000 de ani. Vizitatorii pot face o călătorie în timp, spre începuturile civilizației, într-un sit remarcabil prin mărimea sa, durata de locuire, arhitectura unică cu case construite una lângă alta și acces prin acoperiș – și prin expresiile artistice descoperite: picturi murale și basoreliefuri. Toate acestea reflectă o înțelegere profundă a organizării urbane, a traiului sustenabil, a coeziunii sociale și a vieții culturale.
Printre cele mai cunoscute descoperiri se află numeroasele figurine feminine, considerate de unii cercetători ca posibile reprezentări ale unei zeițe-mamă sau ale unei societăți matriarhale. O selecție importantă de astfel de artefacte poate fi văzută la Muzeul Civilizațiilor Anatoliene din Ankara, însă experiența de a păși prin locurile în care a înflorit una dintre primele comunități umane este de neegalat.
În 2023, Turcia a inaugurat un centru modern de informare și vizitare chiar în cadrul sitului arheologic, oferind publicului o prezentare completă a Çatalhöyük, cu ajutorul unor instalații multimedia captivante și expoziții interactive.
Çatalhöyük este doar unul dintre numeroasele situri antice în care Turcia accelerează eforturile arheologice. În cadrul proiectului „Moștenire pentru Viitor”, lucrările de săpături și restaurare sunt extinse la nivel național și se desfășoară pe tot parcursul anului. Anul 2024 a fost declarat „Epoca de Aur a Arheologiei”, cu un număr record de 765 de proiecte active, care urmează să ajungă la 800 până în 2026.
