Locuitorii din București și Brașov alocă 40% din salariul mediu pentru plata chiriei pentru o garsonieră.
Persoanele care locuiesc în București și Brașov alocă aproximativ 40% din salariul mediu net pentru a plăti chiria pentru o garsonieră, mai mult decât locuitorii din orice alt mare județ al țării, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România.
„În marile orașe ale României, prețurile proprietăților imobiliare au înregistrat în ultimii ani creșteri constante, ajungând în unele cazuri să se dubleze față de nivelul din 2019. Această evoluție se reflectă direct și în prețurile chiriilor solicitate de proprietari. Raportat la evoluția salariului mediu net, în anumite județe precum Iași sau Constanța chiriile au devenit mai accesibile pentru locuitori, în timp ce în București sau Brașov este mai greu să-ți permiți o chirie față de acum trei ani. Pe de altă parte, există câteva județe în care chiriile au rămas la fel de accesibile ca în 2022”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).
Cum am calculat gradul de accesibilitate al pieței imobiliare
Gradul de accesibilitate al chiriilor din principalele județe ale țării a fost calculat pe baza prețului mediu solicitat de proprietari pentru închirierea de garsoniere, apartamente cu două camere și apartamente cu trei camere în cadrul anunțurilor publicate pe platforma imobiliară Storia în luna octombrie din anii 2022, 2023, 2024 și 2025.
Chiriile au fost corelate cu valoarea din luna respectivă a salariului mediu net din județele incluse în analiză, conform datelor publicate periodic de Institutul Național de Statistică (INS). Este important de precizat că pentru chiriile solicitate în octombrie 2025 a fost luat în calcul salariul mediu net pe județe din septembrie 2025, întrucât acestea sunt cele mai recente date disponibile de la INS.
De asemenea, chiriile exprimate în euro în cadrul anunțurilor au fost convertite în lei pe baza cursului mediu din luna respectivă publicat de Banca Națională a României (BNR).
În final, pe baza acestor parametri, accesibilitatea chiriei a fost calculată ca procentul din salariul mediu net din județul respectiv pe care un locuitor trebuie să-l aloce pentru plata chiriei pentru o garsonieră, un apartament cu două camere și un apartament cu trei camere.
Analiza a luat în calcul accesibilitatea chiriilor din București și cele mai importante 9 județe ale țării din perspectiva dezvoltării pieței imobiliare sau a economiei județului respectiv: Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Iași, Ilfov, Sibiu și Timiș.
București și Brașov au în prezent cele mai puțin accesibile chirii din România
Potrivit datelor despre chiriile din octombrie 2025 și salariile medii nete din septembrie 2025, cele mai puțin accesibile chirii sunt în București și județul Brașov, acolo unde locuitorii alocă aproape 40% din salariul mediu net pentru plata chiriei.
Este important de remarcat că, în timp ce chiriile sunt cele mai puțin accesibile în București, Capitala are cele mai accesibile locuințe atunci când vine vorba despre achiziție: locuitorii au nevoie de echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale pentru a cumpăra o garsonieră, potrivit unei analize recente realizate de Storia.
Cel puțin o treime din salariul mediu net alocă pentru chiria unei garsoniere și locuitorii din județele Timiș (36%), Ilfov (35%), Iași (34%) și Cluj (33%). Tot pentru a închiria o garsonieră, locuitorii din Constanța alocă 31% din venitul mediu net și sunt urmați îndeaproape de locuitorii din Sibiu (30%) și Bihor (29%).
Dintre județele incluse în analiză, cele mai accesibile garsoniere pentru închiriere se află în Dolj, acolo unde locuitorii alocă ceva mai mult de un sfert din salariul mediu net (27%), în special ca urmare a veniturilor obținute de locuitorii reședinței de județ, Craiova.
Pe de altă parte, deși este al doilea cel mai accesibil județ pentru închirierea unei garsoniere, Bihor este cel mai puțin accesibil județ pentru închirierea unui apartament cu două camere, întrucât locuitorii plătesc aici o chirie echivalentă cu 61% din salariul mediu net. În schimb, locuitorii din alte 4 județe plătesc aproximativ jumătate din salariul mediu net pentru a închiria un apartament cu două camere: București și Cluj (52%), Brașov și Sibiu (51%), în timp ce în topul accesibilității regăsim Iași (44%).
Pentru un apartament cu 3 camere, bucureștenii plătesc echivalentul a 63% din salariul mediu net, pondere ușor mai ridicată decât în Cluj (59%), dar mai mică decât în Brașov (67%). Cea mai mare pondere din venituri o alocă însă locuitorii din Ilfov (95%), întrucât cele mai multe locuințe din județ sunt case, în timp ce județele cele mai accesibile pentru un apartament cu 3 camere sunt Timiș (48%), Sibiu (50%) și Iași (54%)
În ultimii 3 ani, ponderea chiriei în salariu a crescut în București, Brașov și Timiș
Una dintre explicațiile pentru care București și Brașov au în prezent cele mai puțin accesibile chirii pentru garsoniere este că acestea au crescut într-un ritm mai accelerat comparativ cu salariul mediu net.
Astfel, în 2022, bucureștenii plăteau 33% din salariul mediu net pentru chiria unei garsoniere, însă procentul a crescut la aproape 40% într-un interval de numai 3 ani. Între timp, în Brașov, ponderea chiriei în salariul mediu net a crescut de la 36% în 2022 la 40% în prezent. Singurul alt județ important în care ponderea chiriei în venituri a crescut în ultimii 3 ani este Timiș, de la 28% la 36%.
Între timp, chiriile au crescut într-un ritm similar cu salariile în două județe: clujenii plătesc în continuare aproximativ 33% din salariu pe chiria unei garsoniere, în timp ce ponderea chiriei este ușor mai ridicată în județul Ilfov: 35%, de asemenea constantă pe parcursul ultimilor 3 ani.
În schimb, în celelalte 5 județe analizate, locuitorii alocă în prezent o pondere mai mică din salariu pentru plata chiriei. Este în special cazul județului Constanța, unde ponderea chiriei pentru o garsonieră din salariu a scăzut abrupt de la 40% în 2022 la 31% în 2025.
De asemenea, în județul Dolj, ponderea chiriei în salariu a scăzut cu 8 puncte procentuale, de la 35% în 2022 la 27% în 2025, iar un alt exemplu este județul Bihor, unde în 2022 locuitorii plăteau 35% din venit pentru chirie, pentru ca acum să aloce 28%.O reducere mai mică a ponderii chiriei în salariu se remarcă și în Iași (de la 38% la 34%) și Sibiu (de la 33% la 30%).
De asemenea, datele arată că județele Dolj și Iași sunt singurele în care, în ultimii trei ani, ponderea chiriei în salariul mediu net a scăzut atât pentru garsoniere, cât și pentru apartamentele cu două și trei camere.
Pe de altă parte, datele arată că, în unele județe, situația este diferită în cazul apartamentelor cu 2 camere și 3 camere. Un exemplu este Brașov, acolo unde ponderea chiriei în salariu a scăzut pe segmentul apartamentelor, chiar dacă pe segmentul garsonierelor a crescut. De asemenea, în București și Timiș se observă variații foarte mici a ponderii chiriei pentru apartamente, chiar dacă ponderea a crescut în cazul garsonierelor.
Există însă și situații diametral opuse, în care ponderea chiriei pentru apartamentele cu cel puțin două camere a crescut, concomitent cu o scădere a ponderii în cazul garsonierelor. Printre exemple se numără în special Bihor, acolo unde ponderea chiriei în salariu pentru un apartament cu două camere a crescut de la 47% în 2022 la 61% în 2025. Situații asemănătoare, dar cu variații ușor mai mici pe ultimii 3 ani, există și în Sibiu și Constanța.
Chiriile din București, aproape la fel de accesibile ca în Budapesta sau Praga
Raportat strict la valoarea exprimată în euro, chiriile din București sunt printre cele mai accesibile dintre capitalele din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate în studiul Property Index 2025 realizat de compania de consultanță Deloitte, care a luat în calcul valoarea medie a chiriilor de pe parcursul anului 2024.
Raportul Deloitte exprimă chiriile în euro pe metru pătrat util. Pentru a afla valoarea aproximativă a chiriei în funcție de tipul locuinței, am luat în calcul suprafețele minime legale pentru garsoniere și apartamentele cu 2 și 3 camere, așa cum sunt menționate în Anexa 1 a Legii 114 din 11 octombrie 1996, cunoscută și drept Legea locuinței. Mai exact, suprafața minimă legală este de 37 de metri pătrați utili pentru o garsonieră, 52 de metri pătrați pentru un apartament cu 2 camere și 66 de metri pătrați pentru un apartament cu 3 camere.
Astfel, pe baza datelor din raportul Deloitte, chiria medie din anul 2024 pentru o garsonieră din București a fost de 381 euro, iar o valoare mai mică a fost înregistrată doar în Sofia (296 euro). În schimb, toate celelalte capitale europene au chirii mai mari, inclusiv cele din regiune: Budapesta (444 euro), Bratislava (570 euro), Praga (611 euro), Roma (644 euro) sau Varșovia (931 euro). Între timp, la Paris sau Madrid chiriile pentru o garsonieră depășesc 1.000 de euro.
O situație atipică se înregistrează în Viena, acolo unde datele indică o chirie de numai 400 euro pentru o garsonieră, ca urmare a ponderii ridicate a locuințelor sociale deținute de municipalitate, prin care chiriile sunt mai mult sau mai puțin ținute sub control. De asemenea, datele indică o chirie de 681 euro pentru o garsonieră din Berlin, mult sub valorile din alte capitale vest-europene. Aici contribuie atât stocul ridicat de locuințe sociale, cât și reglementarea pieței prin limitarea creșterii chiriei, cunoscută oficial sub numele Mietpreisbremse.
Pe de altă parte, dacă luăm în calcul și salariile medii nete din aceste capitale europene, așa cum sunt menționate pe platforma Numbeo, se observă că la acest capitol București este aproximativ la același nivel cu numeroase capitale din regiune.
Astfel, potrivit datelor corelate din raportul Deloitte și platforma Numbeo, bucureștenii plătesc aproape 28% din salariu pentru chiria unei garsoniere. Pentru bucureșteni, ponderea chiriei în venituri este mai mare nu doar comparativ cu Sofia (18%), ci și comparativ cu Praga (26%). Valori apropiate de București se înregistrează însă și pentru locuitorii din Budapesta (29%) și Roma (29%).
Și aici merită remarcată ponderea scăzută a chiriei în salariul mediu din Berlin (26%) și mai ales, din Viena (11%). La polul opus, cele mai mari ponderi ale chiriei în salariul mediu dintre capitalele analizate le suportă locuitorii din Paris (31%), Varșovia (32%), Madrid (38%) și, mai ales, Lisabona (46%).
Concluzii
Ponderea chiriei în salariul mediu net nu a înregistrat o evoluție unitară la nivel național pe parcursul ultimilor trei ani. În unele județe precum Sibiu, Iași sau Constanța salariul mediu net a crescut într-un ritm mai alert decât chiriile, ceea ce a permis ca ponderea chiriei în salariu să scadă.
Pe de altă parte, în București, Brașov și Timiș salariile nu au ținut pasul cu evoluția chiriilor solicitate de proprietari, astfel că pentru locuitori este mai dificil să-și achite chiriile.
La nivel european, datele indică faptul că București este capitala cu cea mai mică chirie pentru o garsonieră, cu excepția Sofiei. Pe de altă parte, există capitale precum Praga sau Budapesta unde ponderea chiriei în salariu este foarte apropiată.
Comparațiile directe sunt influențate atât de salariile mai mari pe care le câștigă rezidenții din alte capitale, cât și de reglementările din unele orașe precum Viena sau Berlin.
Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România și totodată platforma cu cele mai multe anunțuri de vânzare și închiriere din țară, care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieții în cartierele din România. Indexul Storia (inițial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau prețul locuințelor – cât și percepții subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfășurare, la care au răspuns peste 109.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranța, curățenia, liniștea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.
