- După anunțul majorării TVA, 59% dintre respondenți și‑au păstrat bugetul neschimbat
- 58% dintre respondenți au cumpărat o locuință în mai puțin de 3 luni
- București-Ilfov: cele mai accesibile la cumpărarea unei garsoniere
- Cluj: cel mai puțin accesibil la cumpărarea unei garsoniere
- Timiș: cel mai accesibil județ pentru achiziția unei locuințe de lux
În 2025, Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România, a desfășurat mai multe sondaje și analize, din care se conturează o serie de informații-cheie relevante pentru piața imobiliară. Sondajele și analizele au acoperit teme precum deciziile imobiliare privind achiziția unei locuințe, impactul majorării TVA, relația românilor cu vecinii, precum și accesibilitatea locuințelor de închiriat și de vânzare sau nivelurile salariale minime necesare pentru a cumpăra ori închiria o proprietate de lux.
„Vocea utilizatorilor platformei Storia este un reper esențial pentru a înțelege realitatea pieței imobiliare și modul în care aceasta evoluează. Prin sondajele pe care le realizăm, colectăm date relevante despre așteptările și criteriile care contează pentru oameni atunci când își aleg o locuință, iar prin analizele noastre oferim interpretări profesioniste ale tendințelor și modificărilor din piața imobiliară. Ne propunem astfel să continuăm să oferim informații utile și actuale, atât pentru cei interesați de cumpărarea sau închirierea unei locuințe, cât și pentru profesioniștii din domeniul imobiliar”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).
Analiza face parte din „Rezumat de Storia”, disponibil pe rezumat.storia.ro, un raport anual care oferă o imagine detaliată asupra pieței imobiliare din România.
Sondaje 2025: principalele concluzii
Decizii imobiliare în 2025 – achiziția unei locuințe
Într-un sondaj despre deciziile imobiliare privind achiziția unei locuințe în 2025, rezultatele arată că procesul de cumpărare a fost, în multe cazuri, unul relativ rapid, 58% dintre respondenți declarând că au finalizat achiziția în mai puțin de trei luni. Totuși, pentru o parte semnificativă dintre aceștia, căutarea a fost marcată de întreruperi, 58% declarând că au făcut pauze pe parcursul procesului. La nivel de compromisuri, 30% dintre respondenți au declarat că au suplimentat bugetul inițial pentru a putea cumpăra locuința dorită, în timp ce 23% au declarat că nu au fost nevoiți să facă niciun compromis. Din punct de vedere financiar, 30% au declarat că nu au întâmpinat dificultăți în procesul de achiziție, însă 27% au declarat că au fost afectați de creșterea ratelor aferente creditelor existente.
Efectele anunțului privind mărirea TVA asupra deciziilor imobiliare
Un alt sondaj, care a analizat impactul majorării TVA asupra deciziilor imobiliare ale românilor, arată că influența anunțului a fost limitată, 38% dintre respondenți declarând că acesta nu le-a afectat decizia de achiziție. Bugetele au rămas, în mare parte, stabile, având în vedere că 59% dintre respondenți au menționat că nu și-au modificat bugetul alocat. Dintre cei care au declarat că ar amâna sau renunța la achiziție, 49% spun că motivul este dorința de a aștepta evoluția prețurilor. Totodată, 35% au declarat că se orientează către zone mai accesibile din punct de vedere al prețului.
Încrederea în profesioniștii din domeniul imobiliar
În studiul privind nivelul de încredere în profesioniștii din domeniul imobiliar, scorul mediu obținut a fost de 3,5 din 5, ușor mai ridicat față de anul anterior, când nivelul de încredere era de 3,4. În rândul potențialilor cumpărători, notarii publici continuă să se bucure de cel mai ridicat nivel de încredere, cu un scor de 3,44. În ceea ce privește agenții imobiliari, nivelul de încredere se situează la 2,67, în ușoară creștere față de 2024 (2,64), în timp ce dezvoltatorii imobiliari înregistrează un scor de 2,39, comparativ cu 2,35 în anul anterior, indicând o evoluție relativ stabilă a percepției față de aceste categorii de profesioniști.
Cum a arătat piața chiriilor în august 2025, luna de vârf pentru închiriere?
Un alt sondaj, desfășurat în perioada de vârf a închirierii, conturează profilul chiriașilor studenți: 76% plătesc chiria cu ajutorul părinților, iar majoritatea caută locuințe care nu necesită renovări (71%). Totodată, aceștia se orientează în principal către apartamente cu două camere (68%) și dispun de un buget lunar de peste 400 de euro (48% dintre respondenții studenți).
Relația românilor cu vecinii lor
Într-un alt sondaj, desfășurat pe tema relației românilor cu vecinii lor, a reieșit că 47% dintre respondenți apreciază amabilitatea și respectul, iar 41% apreciază liniștea. Tipurile de vecini preferate sunt cuplurile tinere și persoanele singure. Printre comportamentele considerate cele mai deranjante se numără lipsa de respect și atitudinea agresivă, menționate de 56% dintre respondenți, urmate de zgomotul produs de vecini (35%). Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (46%) au declarat că nu au avut probleme cu vecinii lor.
Prețurile locuințelor și presiunea pe bugete: cum a arătat piața rezidențială din România în 2025
Piața rezidențială din România a evoluat semnificativ în ultimii ani, pe fondul unor ajustări ale prețurilor de vânzare și chiriilor, dar și al schimbărilor din comportamentul și preferințele cumpărătorilor și chiriașilor. Analizele realizate de Storia în ultimul an conturează o imagine de ansamblu asupra modului în care accesul la locuințe – atât pentru cumpărare, cât și pentru închiriere – s‑a adaptat acestui context, atât pe piața rezidențială standard, cât și pe segmentul de lux.
Prețurile locuințelor de vânzare: evoluția ultimilor 6 ani
Prețurile apartamentelor au crescut accelerat în marile orașe din România în ultimii șase ani, conform analizei Storia. Comparativ cu septembrie 2019, datele din septembrie 2025 indică dublarea prețurilor în Brașov și Sibiu, cele două orașe cu cele mai mari creșteri la nivel național. Evoluții semnificative se înregistrează și în Cluj‑Napoca, Oradea, Constanța, Craiova sau Arad, unde scumpirile depășesc 80%. În Capitală, prețul mediu pe metru pătrat a crescut cu 70% de la un an la altul pe parcursul perioadei analizate, confirmând o tendință de creștere constantă, dar mai temperată față de alte mari centre urbane.
Accesibilitatea locuințelor de vânzare și de închiriat
Raportarea prețurilor la nivelul salariului mediu net oferă o perspectivă diferită asupra pieței. Bucureștiul și Ilfovul rămân cele mai accesibile zone pentru achiziționarea unei garsoniere, unde sunt necesare, în medie, 4,3 salarii medii nete anuale. La polul opus se află Clujul, unde o achiziție similară presupune echivalentul a 7,1 salarii, în timp ce în orașe precum Iași și Timiș sunt necesare 5,5 salarii. În alte județe, precum Brașov, Sibiu sau Constanța, nivelul depășește șase salarii medii anuale. Diferențele sunt explicate de corelarea dintre dinamica prețurilor și ritmul de creștere al veniturilor, care nu a fost uniform la nivel național.
În ultimii ani, accesibilitatea locuințelor a avut o evoluție ușor favorabilă în mai multe județe, pe fondul creșterii salariilor într-un ritm care a reușit, în unele cazuri, să tempereze avansul prețurilor. Zone precum Constanța, Brașov sau Timiș au înregistrat îmbunătățiri vizibile, semn că dinamica veniturilor echilibrează parțial efortul necesar achiziției unei locuințe. Chiar dacă evoluția nu este uniformă, trendul general indică o ajustare lentă, dar pozitivă, a raportului dintre costuri și puterea de cumpărare.
Pe segmentul chiriilor, presiunea asupra veniturilor este semnificativă în marile orașe. Locuitorii din București și Brașov alocă aproximativ 40% din salariul mediu net lunar pentru a acoperi chiria unei garsoniere, cel mai ridicat nivel din țară. Timiș, Ilfov și Iași se situează în intervalul 34-36%, în timp ce județe precum Sibiu, Bihor sau Dolj oferă un grad mai bun de accesibilitate, cu ponderi sub 30%. Evoluția chiriilor este strâns legată de scumpirea locuințelor și de creșterea cererii pentru închiriere, în special în centrele urbane în care piața muncii este mai activă.
Privind evoluția din ultimii ani, mai multe județe au înregistrat progrese vizibile în ceea ce privește accesibilitatea chiriilor. Dacă în Cluj și Ilfov ponderea a rămas stabilă, în Constanța, Dolj, Bihor, Iași și Sibiu s-au consemnat scăderi ale procentului din salariu alocat chiriei, în unele cazuri chiar cu 7-9 puncte procentuale. În plus, Dolj și Iași au îmbunătățiri pe toate tipurile de apartamente, iar în orașe precum Brașov sau București accesibilitatea apartamentelor a evoluat favorabil, chiar dacă dinamica garsonierelor a fost diferită. Per ansamblu, datele indică o tendință pozitivă în unele zone ale țării.
România vs. Uniunea Europeană: evoluția chiriilor
La nivel european, România s-a situat pe primul loc în ceea ce privește ritmul de creștere a chiriilor, cu un avans de 5,8% în iunie 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior. Ritmul este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 2,3%, și peste nivelul înregistrat în Zona Euro. Singura țară cu o creștere comparabilă este Estonia, în timp ce marile economii din Vest au avut variații mult mai temperate. Evoluția este pusă pe seama nivelului încă relativ mai redus al chiriilor din România, comparativ cu alte state europene, dar și a presiunii cererii pe piața locală.
Segmentul locuințelor de lux – cumpărare și închiriere
Pe piața locuințelor de lux, nivelul accesibilității rămâne puternic condiționat de venituri ridicate. Pentru achiziția unei astfel de proprietăți prin credit ipotecar, realizat pe o perioadă de 30 ani, cu 20% avans și rată îndatorare de 30%, este necesar un venit net lunar de cel puțin 40.000 de lei la nivel național, prag care urcă la aproape 57.000 de lei în București. Segmentul locuințelor de lux este format din cele mai scumpe 5% proprietăți disponibile la vânzare pe platforma Storia, iar prețurile variază semnificativ, de la un minim de 349.000 de euro până la valori care ajung la 7,5 milioane de euro în Capitală.
Timișul se remarcă prin cel mai bun raport între salarii și prețurile medii ale locuințelor de lux. Astfel, salariul mediu net în județul Timiș este de 6.649 lei pe lună, ceea ce înseamnă că locuitorii au nevoie de un salariu de 6,3 ori mai mare decât salariul mediu net pentru a putea contracta un credit ipotecar pentru o proprietate de lux din acest județ. Principala explicație este că salariul mediu net din județul Timiș este al doilea cel mai mare din țară după București, însă, în același timp, Timiș ocupă „doar” locul 8 în topul județelor cu cele mai scumpe proprietăți de lux.
Conform analizei Storia, închirierea unei locuințe de lux presupune, la rândul său, venituri substanțiale. La nivel național, chiriașii au nevoie de un venit net lunar de cel puțin 31.500 de lei, iar în București pragul depășește 44.000 de lei, în condițiile în care chiria reprezintă aproximativ 30% din venit. Oferta de pe acest segment este concentrată în marile centre urbane: Bucureștiul cumulează peste 5.000 de locuințe de lux disponibile pentru închiriere, urmat de Ilfov și Cluj. Aceste diferențe reflectă atât dezvoltarea economică inegală a regiunilor, cât și cererea ridicată în zonele cu venituri peste medie.
Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România și totodată platforma cu cele mai multe anunțuri de vânzare și închiriere din țară, care își propune să aducă mai multă claritate pe piața imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenți imobiliari și dezvoltatori își prezintă ofertele. Storia își propune să îi sprijine pe cei care caută locuința potrivită, oferind instrumente și informații valoroase despre piața imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieții în cartierele din România. Indexul Storia (inițial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau prețul locuințelor – cât și percepții subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfășurare, la care au răspuns peste 109.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranța, curățenia, liniștea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.
