TESSERACT Architecture anunță candidatura Arh. Raluca Șoaita, arhitectul fondator al singurului birou de proiectare medicală din România și unul dintre puținele de acest tip din Europa Centrală și de Est, pentru funcția de președinte al Ordinul Arhitecților din România.
Cu o viziune construită pe experiența de aproape 20 de ani de practică profesională, atât în România, cât și pe piețe internaționale, candidatura fondatorului TESSERACT pornește din experiența directă de management direct și coordonare multidisciplinară a unei practici complexe de arhitectură, orientată către infrastructură critică și proiecte cu impact public major și din convingerea că arhitectura trebuie înțeleasă ca un proces integrat — tehnic, social și strategic — aflat în centrul modului în care se dezvoltă societatea.
„Fac acest pas cu responsabilitate și cu încrederea că Ordinul Arhitecților din România poate deveni o instituție cu rol strategic în România, ancorată în viitorul comunității profesionale și care să conecteze mediul privat, administrația, universitățile și cercetarea într-un dialog real și constant,” declară Arh. Raluca Șoaita.
Din această perspectivă, arhitectura nu este doar o disciplină tehnică, ci trebuie poziționată ca un spațiu esențial al deciziilor despre dezvoltarea României moderne — cultural, social și strategic.
O viziune unificatoare
Programul propus pornește de la principiul reconectării profesiei de arhitect la întregul său ecosistem real: practica profesională, mediul instituțional și mediul academic, cât și a comunității arhitecților, în interiorul acesteia. În prezent, aceste dimensiuni funcționează adesea în paralel, generând fragmentări între formare și practică, între centru și teritoriu, între generații și tipuri de experiență profesională. Obiectivul este consolidarea unui Ordin al Arhitecților din România care să reflecte echilibrat această complexitate și să devină un cadru comun de reprezentare, dialog și coerență profesională.
Trei direcții strategice pentru Ordinul Arhitecților
Arh. Raluca Șoaita propune trei direcții majore de dezvoltare pentru OAR, care definesc modul în care profesia poate fi consolidată și reașezată în centrul deciziilor privind dezvoltarea construită a României:
Arhitectura ca politică națională funcțională
România are nevoie de o politică națională de arhitectură actualizată și aplicată efectiv în practica profesională. Aceasta nu trebuie să rămână un document declarativ, ci un instrument de lucru utilizat în mod constant în evaluarea și avizarea proiectelor, integrat în formarea profesională continuă, aplicat în achizițiile publice și asumat în dialogul cu administrația centrală și locală.
Astfel, Ordinul Arhitecților din România trebuie să își asume un rol extins, devenind coautor și co-implementator al politicii de arhitectură, nu doar un organism consultativ.
Un Ordin al Arhitecților conectat la întreaga profesie
De asemenea, OAR trebuie să devină o organizație mai deschisă, mai transparentă și mai conectată la realitatea profesiei. Aceasta presupune întărirea legăturii dintre universități, structurile instituționale ale Ordinului și practica profesională, precum și crearea unui cadru real de participare pentru toți membrii săi.
De aceea, transparența proceselor decizionale, accesul echitabil la structurile de reprezentare, reducerea barierelor informale de participare și mecanismele clare de consultare cu filialele din întreaga țară sunt instrumente esențiale pentru viitorul Ordin al Arhitecților.
Resurse, reprezentare și viitor professional
A treia direcție vizează consolidarea viitorului profesiei prin măsuri concrete de sprijin și dezvoltare. Programul include dezvoltarea de mentorat pentru tineri arhitecți și stagiari, politici active de incluziune și reprezentare pentru femei arhitect, precum și valorificarea strategică a timbrului de arhitectură pentru proiecte cu impact real în comunitate. În același timp, este necesară direcționarea mai clară a resurselor către educație profesională continuă și programe publice de conștientizare a rolului arhitecturii în societate, potrivit Arh. Raluca Șoaita.
Arhitectul are un rol cultural și strategic în dezvoltarea României
Arhitectul este un actor esențial al culturii și dezvoltării societății, fiind înțeles simultan ca mediator între comunitate și decizia publică, ca actor cultural și ca profesionist implicat în definirea direcțiilor strategice ale dezvoltării României. Din această perspectivă, arhitectura trebuie să devină limbajul prin care societatea își negociază viitorul, iar arhitectul nu trebuie să fie doar un furnizor de servicii tehnice, ci un participant activ în construcția colectivă a acestui viitor.
Arh. Raluca Șoaita propune depășirea fragmentării actuale a profesiei prin consolidarea unei colaborări reale între mediul academic, structurile instituționale și practica profesională. Este vizată formarea unei voci comune a profesiei în raport cu statul și societatea, precum și reechilibrarea reprezentării între centrele de decizie și practica profesională din teritoriu.
Această abordare urmărește reconstruirea unui cadru profesional coerent, legitim și solidar, în care toate componentele profesiei să fie reprezentate echilibrat.
„Candidez pentru un OAR care reprezintă toți arhitecții, susține profesia și o repoziționează strategic: în centrul deciziilor despre viitorul construit al României. Cred într-o comunitate unită, prezentă și relevantă, într-un Ordin care nu doar vorbește despre arhitectură, ci o activează,” declară fondatorul TESSERACT ARCHITECTURE.
Impact și context
Ordinul Arhitecților din România este organizația profesională care reglementează și reprezintă arhitectura la nivel național, reunind peste 10.000 de membri și fiind organizată în filiale teritoriale în toate regiunile țării, inclusiv în centrele universitare. Instituția stabilește cadrul de exercitare a profesiei, acordă dreptul de semnătură și definește standardele profesionale și etice.
Profesia funcționează într-un context în care sectorul construcțiilor reprezintă circa 6–8% din PIB, iar dezvoltarea urbană este puternic determinată de investițiile private. În același timp, politicile publice de arhitectură rămân fragmentate și inegal implementate la nivel teritorial.
Din punct de vedere economic, veniturile arhitecților variază semnificativ: între 3.000–6.000 RON net la început de carieră, 7.000–12.000 RON net în zona de experiență medie, cu niveluri superioare dependente de complexitatea proiectelor, dimensiunea birourilor și expunerea internațională.
Arh. Raluca Șoaita deține o experiență de aproape două decenii în arhitectură, cu o practică axată pe proiecte complexe de infrastructură, în special spitale și spații medicale — unul dintre cele sofisticate domenii ale profesiei. A condus proiecte complexe multidisciplinare, în România și pe alte piețe, inclusiv în colaborare cu instituții financiare și organizații globale, având rol de consultant al Băncii Mondiale în România pentru reforma sistemului sanitar. Această experiență a consolidat o înțelegere directă a impactului infrastructurii asupra comunităților, sistemelor publice și calității vieții.
TESSERACT ARCHITECTURE este un birou de arhitectură orientat spre proiecte complexe, interdisciplinare și cu impact public. Portofoliul biroului include infrastructură medicală și spații publice, cu accent pe performanță funcțională, comunitate și integrare în sisteme urbane și instituționale mai ample.
Cu peste 1,5 milioane de metri pătrați de spații medicale proiectate, TESSERACT este unul dintre puținele birouri din România specializate exclusiv în infrastructură medicală, integrând designul, cercetarea și tehnologia în dezvoltarea proiectelor de sănătate. Între marile spitale semnate de studioul de arhitectură se numără Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, Spitalele Județene Sibiu, Buzău, Lugoj, Tulcea, Institutul Inimii de la Târgul Mureș, primele spitale modulare din România destinate îngrijirii pacienților cu Covid-19, precum și numeroase proiecte de clinici și spitale private, în diferite localități din țară.
Mixul de practică în infrastructură critică, experiență internațională și înțelegere a implementării proiectelor susține o candidatură orientată spre eficiență instituțională, aplicabilitate reală și relevanță publică, într-un moment în care OAR vizează consolidarea unui rol puternic în dezvoltarea profesiei și a mediului construit din România.
