Nu-mi place sa stau la mijloc. Nu prea rezolva problemele. Macar un pic mai la stanga sau la dreapta si ajut la inclinarea balantei, in masura in care pot sustine una dintre parti.
Acum insa ma vad in situatia de a sta la mijloc. Unde anume? Intre "omul de marketing" si "omul de research". Si o sa raman aici pana la finalul articolului...
Ma uit spre omul de marketing
Este pus in situatia de a lua decizii sau de a face recomandari catre management. Decizii rapide, eficiente, creative, profitabile. Trebuie sa faca ceva altfel decat competitia. Trebuie sa faca mai rapid. Trebuie sa atinga segmentele tinta, sa le atraga, sa le loializeze, sa bage noi clienti in trial, sa-i faca sa consume sau sa plateasca mai mult, sa-i faca sa iubeasca brandul, sa identifice noi oportunitati de crestere a afacerii. Nu pare deloc o munca usoara...Fascinanta, dar nu usoara!
Dupa cum scrie si prin carti, marketerul porneste de la client. De la nevoile acestuia...Acest punct cu valente axiomatice devine momentul critic la care omul de marketing isi indreapta privirile ascutite spre research. In tabara research-ului se pot gasi ideile, se pot afla raspunsurile! In fond, cercetarea pietei este cea care ne deschide perspectivele, este detinatoarea cheilor de la balconul de unde putem observa si contempla multimile de clienti, fie ca sunt ai nostri sau ai competitiei. Nu este singurul astfel de balcon, dar este desigur unul dintre cele mai vizitate.
Comentarii
Daca omul de marketing reuseste sa elimine sau macar sa dibuiasca toate bias-urile din research-uri, din propriile convingeri, din perceptiile managementului, din adaptarea globalului la local si daca reuseste sa raspunda onest la intrebari precum: "ce-si doreste consumatorul?", "ce si-ar dori, de fapt, consumatorul?", "cat de putin inseamna mult?" si, mai ales, care este raportul optim intre subtil si direct in transmiterea mesajului si daca....si daca...
Fascinatia marketingului se degusta cu complexitate :)