[Scapa cine poate] Andra Ciobanu (The Museum): Designerii de escape rooms devin din ce în ce mai buni

Am avut ocazia recent sa fim parte, pentru aproape 60 de minute, a fenomenului Escape Room in Romania. Asta la aproape 2 ani de la ultima experienta de acest fel, cand piata si business-urile aratau cu totul altfel. Este si motivul pentru care am initiat seria de materiale dedicate acestei mici industrii dedicate misterului si logicii: pentru a ne face o idee despre directiile si ritmul acestei evolutii. 

Andra Ciobanu este marketing manager la The Museum, locatie ”de evadare” din Cluj-Napoca. Am discutat cu ea despre tendinte in piata si provocari in propria afacere. A iesit un material din care concluzia cea mai importanta este urmatoarea: pentru un astfel de business, cea mai mare problema este ”faptul ca un scenariu nu poate fi jucat de mai multe ori”. Este o idee care apare si in discursul celorlalti owneri cu care am vorbit. 

Cea mai importanta schimbare petrecuta in ultimii doi ani, ne spune Andra, este una ce vizeaza publicul. Tot mai multa lume este dispusa sa investeasca timp si bani in feluri noi de a se distra. 

Ideea de escape rooms

Acum 3 ani am jucat un escape room digital foarte bine realizat, The Room. Cam in aceeasi perioada am citit un articol despre jocurile live si am aflat ca exista si in Cluj asa ca am format repede o echipa si am facut o rezervare pentru unul din jocuri.

Ideea de a face un business din asta a aparut imediat ce am evadat prima data. Jocul nu era chiar cum ne asteptam, iari unul din coechipieri (Sebastian) a spus “Hai sa facem unul mai distractiv”. Ceea ce pe moment mi s-a parut o nebunie pentru ca nu aveam niciun fel de experienta.

Dar ne tot veneau idei de teme, discutam despre puzzle-uri, devenise o mica obsesie. Intr-o luna deja cautam un spatiu. In Cluj existau doar doua room escape-uri, in Bucuresti erau sase cred, cateva in Timisoara si Brasov. Cam aceeasi era piata si in alte tari, era inca la inceput si nimeni nu stia care e viitorul, daca exista potential pentru dezvoltare. 

Noi nu am facut aproape nici un fel de research, doar am incercat jocurile din Cluj. Fiind un domeniu nou, nu exista prea multa informatie nici online, doar cateva articole. Primele bloguri si comunitati au aparut cateva luni mai tarziu. Intr-un fel nu prea stiam ce facem, ne-am bazat pe instincte si pe pasiunea pentru jocuri. Am creat primul scenariu, The Lost Diamond, in functie de ce vroiam noi sa vedem intr-un joc si a fost destul de revolutionar la timpul lui.  

Echipa

La inceput am fost doi, eu si Sebastian. Fiind doar doi, aveam fiecare multe roluri. El creeaza majoritatea puzzle-urilor, le construieste, e graphic designer, departament de IT si se ocupa de mentenanta jocurilor. E motorul creativ al echipei noastre si initiatorul inovatiilor.

Eu la inceput fixam flow-ul jocului si tineam rezervarile, partea cea mai distractiva de altfel a jobului. Acum ma ocup si de traininguri si incerc sa acord mai mult timp partii de marketing.

De un an avem o colega care se ocupa doar de rezervari. Stefania e incredibil de atenta la detalii, atat cele care tin de echipa cat si de jocuri si e foarte calma in orice situatie. Ceea ce o face un gamemaster excelent dar si un coechipier genial cand jucam un room escape impreuna. Cea mai noua colega e Denisa, e inca in training; in cateva zile va tine rezervari singura.

Inceputurile Muzeului

Am inceput cu un joc de dificultate medie. Momentan are o rata de succes de aproximativ 60%. Puzzle-urile sunt clasice, cu cateva mecanisme de efect si mizeaza mult pe atentia la detalii.

Scopul nostru a fost sa cream un joc in primul rand logic. Cred ca a fost si primul joc din Cluj cu o intrare secreta, inca e elementul preferat al echipelor. Din fericire ideile vin usor, de la orice obiect care ni se pare interesant, la modul in care interpreteaza clientii jocurile existente.

Avem mereu cateva jocuri puse pe hartie, partea mai grea e sa le construim fizic. Nu am avut niciodata nevoie de ajutor extern, mai ales ca Sebastian si-a marit in timp atelierul si skill-set-ul pentru a putea crea puzzle-uri din ce in ce mai complexe.

Cu cat creem jocuri mai avansate, cu atat dureaza mai mult. Primul l-am construit intr-o luna iar ultimele doua in sase luni. Momentan avem doar jocuri de o ora. Consideram ca e intervalul optim pentru ca e o activitate foarte intensa, necesita multa concentrare. Sunt echipe de pasionati care ar juca si mai mult dar pentru majoritatea participantilor cred ca 60 de minute e perfect.

Camerele

Odata terminate, testam jocurile cu echipe de prieteni sau echipe de jucatori pasionati, pe care i-am cunoscut la rezervari. Pana acum nu am facut schimbari majore in jocuri, dar procesul de testare e foarte important pentru a identifica eventuale probleme.

De obicei sunt lucruri mici pe care noi nu le putem observa din cauza ca nu putem fi complet obiectivi. De exemplu, in primul joc aveam o cutie cu doua lacate, fiecare cu codul lui. Prima echipa care l-a testat a desfacut un lacat si a deschis foarte normal cutia. Am ras cateva minute cand am vazut, nu era nevoie decat de unul pentru a o deschide fizic dar eram atat de implicati incat pur si simplu nu ne-am dat seama.

Creatorul trebuie sa incerce sa vada permanent scenariul din perspectiva jucatorilor, sa se asigure ca totul e logic pentru echipe.

Si exista inovatie in domeniu, cred ca jocurile au evoluat foarte mult la nivel global in acesti 9 ani. Se poate observa chiar si intre cele 4 jocuri ale noastre. Este totusi mult mai rapida in pietele mari; dupa parerea, mea in America este cel mai mare grad de inovare (nu am jucat dar am vorbit cu multi creatori americani).

Partea de business

Am inceput afacerea asta cu pasiune si curaj. Cam atat. Si am invatat foarte mult, atat pe partea administrativa cat si pe partea tehnica. Acum cred ca suntem mult mai organizati si mai constienti de nevoia de planificare.

Si marirea echipei ne-a schimbat perspectiva, desi nu am trecut decat de la 2 la 4 persoane, ceea ce nu pare mult. A fost mai greu decat credeam sa gasim oamenii ideali dar ne-a permis sa ne concentram mai multe pe partile administrative si pe inovatie.

Astfel, jocurile noi construite sunt mult mai avansate din punct de vedere a tehnologiei folosite pentru puzzle-uri. In primul joc am investit putin, cateva mii de euro si i-am recuperat in 6 luni.

Cat priveste evolutia pietei, cea mai mare schimbare s-a produs la nivelul publicului; mult mai multe persoane cauta modalitati noi de a se distra, oamenii sunt in general mai curiosi. De asemenea, intalnim mai multe echipe cu experienta si foarte pasionate cu care e o adevarata placere sa stai la povesti.

Cred ca designerii de room escape devin din ce in ce mai buni si se evolueaza catre jocuri de calitate, pe teme inedite si uneori cu elemente din alte domenii (virtual reality, activitati sportive etc.)

Cea mai mare provocare pentru noi este faptul ca un scenariu nu poate fi jucat de mai multe ori. Ceea ce inseamna ca nu putem vorbi cu adevarat de fidelizare ci trebuie mereu sa atragem jucatori noi.

Recomandari

Ne-au placut foarte mult jocurile de la Trap din Budapesta. De altfel acesta este primul oras “focar” din Europa, piata a ajuns la maturitate mai repede si e un must-try in domeniu. Am vrea sa incercam Crystal Maze din Londra, din ce am citit pare o experienta intensa.  

Feedback si planuri

Feedback-ul este esential pentru noi pentru ca nu ne putem juca propriile scenarii deci nu putem simti exact ce simt participantii. Foarte rar se intampla sa primim feedback ne-constructiv, nu cred ca imi amintesc 3 instante.

Am avut o data o echipa care s-au plans ca toate lacatele sunt stricate. Lacatele cu cod au demarcatii unde trebuie aliniate cifrele si explicam asta in intro. Echipa respectiva se descurca foarte bine, gaseau tot ce trebuia, faceau toate legaturile pana cand trebuia sa alinieze codul. In doua treimi din cazuri puneau codul mai la stanga sau mai la dreapta si observau sincer mirati ca “si lacatul asta e stricat”. Spre sfarsit au inteles la ce trebuie sa fie atenti si cred ca acum ar putea alinia codul si cu ochii inchisi.

Am inceput deja sa creem niste jocuri noi. In primul rand vom inlocui cel mai vechi joc, The Lost Diamond in cateva luni. Speram sa facem si cateva evenimente in aer liber vara aceasta.

Scopul nostru e sa facem jocuri din ce in ce mai bune. Am vrea sa ne si diversificam oferta; acum ca publicul e obisnuit cu ideea de room escape putem fi mai indrazneti cu temele. Pe partea de business urmeaza sa ne planificam mai atent activitatea de marketing pentru a putea informa cat mai multe persoane de existenta acestei activitati.

Toti creatorii de jocuri de evadare se intreaba care este viitorul, daca oamenii vor mai fi entuziasmati si peste cativa ani. E dificil de spus cu certitudine deoarece suntem inca la inceput si nu prea exista un fenomen asemanator la care sa ne putem raporta. Credem ca piata nu se va schimba foarte mult, cel putin cea din Cluj a ajuns la un punct oarecum stabil.