Analiză TESSERACT ARCHITECTURE: PPP – de la o formulă sustenabilă de finanțare la un plan strategic de sănătate pentru România

• Niciun spital realizat până în prezent prin parteneriat public – privat (PPP) în România, deși modelele internaționale demonstrează numeroase avantaje precum eficiența financiară și predictibilitatea bugetară, accelerarea implementării și calitatea superioară a construcției și a operării.
• 36–48 de luni este durata medie de execuție a spitalelor construite prin PPP în țări precum Canada, Marea Britanie, Franța sau Turcia.
• România are o fereastră reală de oportunitate: investițiile private pot accelera modernizarea infrastructurii medicale mai eficient decât intervențiile punctuale.„PPP nu este doar o soluție tehnico-financiară, ci un instrument strategic de dezvoltare” – Arh. Raluca Șoaita, TESSERACT ARCHITECTURE.

O analiză TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio din România specializat în proiectare medicală, arată că România ar putea avea spitale noi într-un orizont de timp de 36–48 de luni prin implementarea modelului parteneriatelor public-private (PPP) — un mecanism care combină expertiza privată cu responsabilitatea publică pentru investiții sustenabile.

Astfel, modelul PPP poate urgenta construcția de infrastructură medicală modernă, cu termene de execuție mai scurte și costuri predictibile. Acesta presupune o abordare integrată, în care partenerul privat trebuie să proiecteze și să construiască proiectul, având în vedere încă de la început raportul optim între costul investiției și costurile de operare pe întreaga durată de viață a clădirii. Această responsabilitate, garantată contractual, asigură sustenabilitate și predictibilitate bugetară, evidențiază analiza TESSERACT.

Pentru un ciclu de viață al unui spital estimat la 50 de ani, studiile internaționale arată că investiția inițială reprezintă doar 20–25% din total, în timp ce cheltuielile de operare și mentenanță, inclusiv echipamentele medicale și utilitățile, ajung la 75–80%. Această abordare pe termen lung aduce predictibilitate pentru partenerul public și sustenabilitate financiară pentru întregul proiect, subliniază analiza.

De ce este momentul potrivit pentru România

Contextul actual face ca modelul PPP să fie nu doar oportun, ci și necesar pentru sistemul medical românesc. România se confruntă simultan cu 3 provocări majore:

Lipsa expertizei în construcția de spitale în interiorul instituțiilor publice. Țara noastră nu are încă o experiență consolidată în proiectarea și construirea de spitale mari, integrate, iar procedurile interne sunt adesea greoaie și fragmentate, notează arhitecții TESSERACT. În cadrul unui PPP, partenerul privat aduce know-how-ul și metodologia testată internațional, optimizând  costurile de construcție și operare — un avantaj clar pentru ambele părți.

Deficit de expertiză tehnică în operarea spitalelor noi. Echipele tehnice din spitalele publice nu dispun în prezent de suficienți specialiști care pot să opereze sisteme moderne de management informatizat al clădirilor (spre exemplu, BMS – Building Management transferat System) sau să asigure mentenanța echipamentelor medicale de ultimă generație. România se confruntă cu un deficit semnificativ de ingineri de aparatură medicală și tehnologi cu experiență. Prin modelul PPP, partenerul privat asigură operarea și mentenanța în perioada contractuală, formând în același timp echipele locale. Astfel, la finalul parteneriatului, spitalul poate fi transferat complet operațional, cu personal calificat și sisteme funcționale performanțe .

Lipsa resurselor financiare publice. Infrastructura medicală a României este, în mare parte, învechită, subliniază arhitecții TESSERACT, iar bugetul național nu permite în prezent reconstrucția integrală a acesteia. Modelul PPP aduce o soluție pragmatică, permițând demararea proiectelor chiar și în absența fondurilor publice disponibile inițial . Deși finanțarea privată poate fi mai costisitoare, aceasta este accesibilă imediat, transformând proiecte altfel blocate în investiții realizabile și în final mai eficiente tehnic și economic . Astfel, inclusiv spitalele mari aflate în administrarea autorităților județene pot deveni eligibile pentru reconstrucție sau modernizare, fără a împovăra bugetul de stat și fără întârzieri generate de lipsa finanțării.

5 avantaje - cheie ale PPP pentru spitale:

De la finanțare la performanță pe termen lung

În multe țări, precum Franța, Marea Britanie ,Canada și Danemarca, parteneriatele public-private sunt structurate astfel încât plățile către partenerii privați sunt corelate prin indicatori de performanță  cu respectarea termenelor, a standardelor de calitate și a eficienței energetice. Acest model stimulează livrarea unor proiecte sustenabile, cu impact pe termen lung asupra sistemului medical. Într-un context economic în care România nu dispune de resurse suficiente pentru a reconstrui întreaga infrastructură medicală, parteneriatele public-private oferă, astfel, o alternativă viabilă, cu multiple avantaje:

1. Modernizare într-un ritm accelerat și finanțare disponibilă imediat. Partenerul privat aduce investiția necesară, permițând lansarea proiectelor chiar și în lipsa fondurilor publice inițiale (rambursarea investiției se va face de către partenerul public prin disponibilități de plată periodice, pe întreaga durată a contractului). Exemplele internaționale arată că spitalele pot fi finalizate mai rapid prin PPP – de exemplu, un complex* din Marea Britanie ce a implicat nu doar construirea unui nou spital de peste 1.200 de paturi, ci și reorganizarea infrastructurii medicale locale, a fost realizat în 3 ani, printr-un parteneriat public-privat, demonstrând că un proiect complex poate fi livrat rapid și integrat strategic într-un ecosistem urban existent.
2. Construcție rapidă și predictibilă. Spitalele PPP sunt finalizate, în medie, în 3–4 ani și beneficiază, prin aportul implicării mediului privat, de un sistem transparent de monitorizare a costurilor.
3. Proiectare cu medicii și pacienții la „masă” - calitate și funcționalitate pe termen lung. Proiectarea se face integrând nevoile utilizatorilor și anticipând optimizarea costurile de operare și confortul medical.  
4. Transfer de know-how. Partenerul privat oferă expertiză tehnică și formează echipele locale pentru operarea și mentenanța spitalului.
5. Transparență și încredere publică. Auditul și raportarea periodică a performanței asigură controlul cheltuielilor și sustenabilitatea proiectului. În Portugalia, de exemplu, rapoartele de performanță pentru fiecare spital PPP sunt publicate periodic, menținând controlul și încrederea publică.

„Un spital modern nu este doar o investiție în infrastructură, ci un acord de încredere între stat, comunitate și sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, România poate reduce timpii de implementare, poate crește eficiența investițiilor și poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni. Avem responsabilitatea să contribuim la o Românie mai sănătoasă, prin spitale noi, servicii mai bune și standarde medicale moderne,” declară Arh. Raluca Șoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE.

În octombrie 2024, Uniunea Europeană a elaborat un ghid oficial pentru pregătirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP), cu scopul de a sprijini statele membre să accelereze investițiile strategice în infrastructură. Documentul stabilește o metodologie unitară, aplicabilă inclusiv în sectorul sanitar, pentru a crește eficiența și predictibilitatea acestor proiecte. Scopul ghidului este de a asigura coerență, transparență și eficiență în implementarea proiectelor PPP în statele membre.

Parteneriatul public-privat (PPP) este un contract pe termen lung între o autoritate publică și un operator privat, pentru livrarea unei infrastructuri sau a unui serviciu public aflat în responsabilitatea statului. Acest model presupune transferul unei părți semnificative a riscurilor către sectorul privat, utilizarea finanțării private și stabilirea contractului pe baza rezultatelor și performanței în timp, nu doar pe baza costurilor inițiale sau a resurselor folosite. 

TESSERACT ARCHITECTURE este singurul studio specializat în arhitectură medicală din România. Arhitecții TESSERACT au semnat până în prezent aproape 1,5 milioane de mp de proiecte medicale, iar între marile spitale proiectate de studioul de arhitectură se numără Spitalul pentru copii construit de Asociația Dăruiește Viața la „Marie Curie”, Spitalele Județene Sibiu, Buzău, Tulcea, Institutul Inimii de la Târgul Mureș, primele spitale modulare din România destinate îngrijirii pacienților cu Covid-19, precum și numeroase proiecte de clinici și spitale private, în diferite localități din țară.

* Norfolk and Norwich University Hospital; două corpuri amplasate în centrul orașului — West Norwich Hospital și vechiul Norfolk and Norwich Hospital