[Dileme de antreprenori] Marius Alexe: Într-un mediu economic instabil trebuie să devii mai rapid, mai flexibil și mai confortabil cu ideea că uneori vei decide având doar 70% din informații

Mediul de afaceri din România ultimilor ani a fost nevoit să se redreseze de atât de multe ori, încât conceptul de predictibilitate, atât de necesar antreprenorilor, a fost înlocuit de o stare accentuată de vulnerabilitate. Din partea statului, decizii și legi care s-au simțit ca o pedeapsă; din partea consumatorilor, putere de cumpărare în continuă scădere.

Marius Alexe, Board Member Norofert și MAM Bricolaj & Business Owner Ohvăz, știe demult că piața de business nu funcționează într-un glob de sticlă, nici măcar atunci când antreprenorii au senzația că fac totul ca la carte. Și cine știe ce mai înseamnă să faci totul ca la carte? Când afacerea ta trebuie să țină piept impredictibilității pieței în care activează, poate că ai tendința să devii tot mai analitic, în speranța că îți vei recâștiga puterea de control. Dar până și abordarea analitică poate să te inducă în eroare, dacă din ecuație lipsesc viteza (nu ședințele back to back în care nu se iau decizii, ci se discută despre ele), intuiția (atunci când informațiile sunt incomplete) și pragmatismul (util atunci când ai nevoie și de planul B, pentru scenariul mai puțin optimist). Din punctul lui de vedere, crizele nu sunt sfârșitul absolut, ci perioade în care rămân în picioare doar afacerile sănătoase.

Pentru Marius, rolul de antreprenor vine cu multă responsabilitate, și nu doar pentru cifre și decizii de business, ci și pentru echipă și comunitățile pentru care afacerea ta există. Nu, nu sunt suficiente campaniile de manifesto, în care primează mesajul; responsabilitatea socială reală se manifestă prin acțiuni concrete. Altfel, antreprenoriatul chiar vine cu multă presiune, cu incertitudine, cu o nevoie constantă de a încerca să fii cu un pas înaintea următorului factor destabilizator. Antreprenoriatul nu este despre postările pe LinkedIn, despre podcasturi, citate motivaționale sau despre iluzia că banii se fac ușor; antreprenoriatul este ”o succesiune de probleme pe care trebuie să le rezolvi înainte să devină incendii”. Mai multe despre toate astea, Marius, în rândurile de mai jos:

Businessurile tale acum: primul gând

Este o perioadă în care mă gândesc mai mult la ce poate merge prost decât la ce poate merge spectaculos, pentru că într-un context de recesiune, inflație, taxe schimbate peste noapte și consumatori mai atenți la bani, optimismul fără calcule nu este curaj, este inconștientă. Dacă ne scad vânzările cu 10-20%, trebuie să știm dinainte ce tăiem, ce păstrăm, cât cash avem, cât timp putem rezista și cât de repede putem schimba direcția fără să ne rupem gâtul.

În perioade bune, toată lumea vorbește despre creștere, expansiune și planuri frumoase, dar în perioade grele se vede cine are business sănătos și cine a trăit din inerție, noroc sau povești vândute frumos. Pentru mine, întrebarea nu este cum creștem spectaculos mâine, ci cum rămânem solizi azi, suficient de disciplinați ca să nu aruncăm banii pe fereastră și suficient de flexibili ca să profităm când economia își va reveni.

Ultimii ani. Cum ți-ai schimbat perspectiva

Ultimii ani mi-au reamintit cât de vulnerabil este mediul de business în fața mediului politic și cât de repede poate fi pedepsită o companie care a făcut tot ce trebuia să facă: a investit, a angajat oameni, a plătit taxe, a crescut corect și a construit pe termen lung. Asta mi-a schimbat perspectiva asupra economiei, pentru că am înțeles încă o dată că piața liberă nu funcționează într-un glob de sticlă, separată de deciziile statului, ci într-un mediu în care o ordonanță proastă poate distruge tot progresul pe care l-ai facut în ultimii ani.

Responsabilitatea socială, pentru mine, înseamnă să ajuți comunitățile în care lucrezi, nu doar să îți vezi de profit și să te prefaci că firma există într-un vid. Un business sănătos trebuie să întoarcă ceva către oamenii din jur: prin locuri de muncă, prin proiecte locale, prin educație, prin sprijin pentru inițiative care contează și prin implicare reală, nu prin campanii de imagine făcute ca să dea bine în poze.

O schimbare fundamentală pentru viitor

Pandemia, războiul, inflația, schimbările fiscale și acum AI-ul au accelerat tot, iar într-o lume în care se schimbă regulile în timp ce joci, uneori nu mai ai luni întregi să analizezi, să compari, să mai faci trei ședințe și să mai ceri o opinie.

Trebuie să iei decizii mai rapid, cu informații incomplete, cu mai multă incertitudine și cu mai multă presiune, pentru că piața nu stă pe loc până îți termini tu analiza.

Ce ai învățat recent

Mulți antreprenori se mint frumos cu marje, proiecții, grafice și planuri de creștere, mai ales în perioadele bune, când totul pare că merge și ai impresia că ești mai deștept decât piața. Dar realitatea te lovește foarte repede atunci când începi să ai întârzieri la încasări, costuri care cresc peste noapte sau clienți care își reduc bugetele.

Cash-ul este sângele firmei. Restul sunt povești pe care antreprenorii și le spun unii altora ca să doarmă mai liniștiți.

Cele mai mari dileme de antreprenor

Cea mai mare dilemă este cât riști într-o țară în care regulile se schimbă după cum bate vântul și în care planurile făcute pe termen lung pot fi aruncate la gunoi de o ordonanță apărută peste noapte. Investești și riști să fii lovit de taxe, reglementări sau decizii administrative luate de oameni care nu au ținut niciodată în viața lor un business în spate. Nu investești și riști să rămâi în urmă, să pierzi tehnologie, oameni, clienți și poziție în piață.

Provocări devenite oportunități?

Da. Crizele îi separă foarte repede pe cei care chiar au business de cei care au doar decor, siglă frumoasă, discursuri motivaționale și poze bine luminate.

Când piața merge bine, toți sunt genii. Toți au strategie, viziune, leadership și alte cuvinte bune de pus în prezentări. Când vine criza, începe partea mai puțin romantică: se vede cine are cash, cine are disciplină, cine știe să taie costuri, cine are clienți reali și cine a trăit din noroc, credit și vorbe mari.

Pentru firmele sănătoase, crizele pot deveni oportunități tocmai pentru că piața se curăță. Unii competitori dispar, alții se sperie, alții rămân blocați în explicații, iar cei care se mișcă repede pot câștiga teren.

Echipa: unde excelați și ce lipsește

Echipa noastră arată mai matură și mai adaptabilă decât acum câțiva ani, pentru că ultimii ani au fost un fel de antrenament forțat în supraviețuire economică. Pandemia, inflația, schimbările fiscale, AI-ul și toată instabilitatea asta au obligat oamenii să învețe mai repede, să reacționeze mai rapid și să accepte că normalitatea nu mai există în forma în care o știam.

Cred că excelăm la adaptare și execuție. Nu suntem genul de echipă care stă trei luni în analiză și încă două în ședințe despre analiză. Când trebuie schimbată direcția, ne mișcăm repede. În perioada asta, viteza de execuție a devenit mai importantă decât perfecțiunea teoretică.

Ce simt că lipsește? Predictibilitatea. Dar problema nu mai este doar la nivelul unei firme. Lipsește din economie și, sincer, lipsește din țară.

Nu poți cere firmelor să facă planuri solide pe cinci ani într-un stat care nu știe ce taxe va avea peste cinci luni și unde antreprenorul află uneori din presă ce obligații noi va avea.

Totuși, cred că exact perioadele astea scot la suprafață oamenii valoroși, cei care nu intră în panică atunci când lucrurile devin complicate și care înțeleg că într-un business sănătos nu contează doar cine performează când totul merge bine, ci mai ales cine rămâne lucid când începe furtuna.

Ce ai descoperit nou despre echipa ta

Am descoperit că presiunea arată foarte repede cine este om de bază și cine doar ocupă un scaun, pentru că în vremuri bune aproape toată lumea pare competentă, implicată și pregătită să vorbească frumos despre responsabilitate.

În criză, însă, măștile cad destul de repede. Unii trag mai mult decât te-ai fi așteptat, unii se ascund în proceduri, explicații și scuze, iar unii devin indispensabili tocmai pentru că nu fac spectacol, ci livrează când contează.

Am mai descoperit că oamenii valoroși nu sunt neapărat cei mai vocali, cei mai vizibili sau cei care au cele mai bune discursuri, ci cei care rămân lucizi când apare presiunea și care nu dispar exact atunci când firma are cea mai mare nevoie de ei.

Cum păstrezi o echipă în care ai încredere

Nu cred în ideea că firma trebuie prezentată ca o familie. Nu suntem o familie. Suntem o echipă care trebuie să livreze, să rezolve probleme și să funcționeze bine inclusiv în perioade dificile, când presiunea este mare și lucrurile nu mai arată perfect. Dar, dacă tot suntem o echipă, atunci când câștigăm, trebuie să câștigăm împreună și să împărțim câștigurile.

Dacă lucrurile merg prost, oamenii trebuie să știe. Dacă există riscuri, trebuie discutate. Dacă cineva performează bine, trebuie apreciat. Dacă cineva nu livrează, trebuie spus direct, pentru că trage echipa în jos și îi demotivează pe restul.

Cum iei decizii, când totul se schimbă

Încerc să iau deciziile cu informația disponibilă, nu cu informația ideală, pentru că antreprenoriatul real nu arată ca într-un manual în care ai toate datele pe masă, toate riscurile calculate și suficient timp să meditezi liniștit la fiecare mutare.

În perioada asta, dacă aștepți certitudini absolute, poți să aștepți mult și bine. Între timp, piața se schimbă, costurile cresc, concurența se mișcă mai repede, statul mai inventează o taxă și tu descoperi că analiza perfectă te-a ajutat doar să pierzi timp.

Asta nu înseamnă să iei decizii haotice sau din impuls, ci să accepți că într-un mediu economic instabil trebuie să devii mai rapid, mai flexibil și mai confortabil cu ideea că uneori vei decide având doar 70% din informații.

Flexibilitate sau principii de neclintit?

Cred că un business românesc are nevoie de flexibilitate în tactică și principii în coloană vertebrală, pentru că dacă încerci să funcționezi rigid într-o lume care se schimbă permanent, riști să dispari, dar dacă îți schimbi principiile la fiecare presiune, nu mai construiești nimic solid.

Trebuie să fii flexibil în modul în care vinzi, în tehnologie, în organizare, în strategie și chiar în viteza cu care iei deciziile, pentru că piața din 2026 nu mai are răbdare cu firmele lente și autosuficiente.

Dar există și o limită. Dacă te îndoi la orice presiune, dacă îți schimbi valorile după interesul momentului și dacă accepți orice compromis doar ca să îți fie comod pe termen scurt, nu ești flexibil, ești cârpă. Iar cârpele nu construiesc businessuri.

O soluție simplă, cu impact mare

Una dintre cele mai simple soluții implementate, dar care a avut un impact foarte mare, a fost să reducem vorbăria și să creștem responsabilitatea clară.

Mai puține ședințe, mai puțini oameni băgați inutil în call-uri, mai puține prezentări făcute doar ca să pară lumea ocupată și mai mult focus pe cine face efectiv lucrurile și până când le face.

În multe firme, productivitatea moare sufocată în întâlniri în care oamenii discută despre cum vor discuta sau în care cinci oameni validează ceva ce putea fi rezolvat într-un mesaj de două minute.

Am observat că foarte multe companii confundă agitația cu performanța. Dacă oamenii sunt permanent în ședințe, în call-uri și în brainstorming-uri interminabile, apare iluzia că se întâmplă ceva important. În realitate, uneori doar consumi energie și timp fără să produci valoare reală.

Când reduci zgomotul și clarifici responsabilitatea, apar două lucruri interesante: oamenii buni livrează și mai bine, iar cei care trăiau ascunși în birocrație și vorbărie devin brusc foarte vizibili.

Ce s-a simplificat și ce a devenit mai complex

Am simplificat foarte mult partea de decizie și comunicare. Mai puține filtre, mai puțină birocrație, mai puțini oameni băgați inutil în fiecare subiect și mai multă responsabilitate clară. În perioade complicate, firmele nu mor doar din decizii proaste. Mor și din faptul că se mișcă prea greu.

În schimb, am făcut mult mai complexă partea de planificare. Acum nu mai este suficient să ai un singur buget și un singur scenariu optimist pus frumos în Excel. Trebuie să ai variante pentru scăderi de consum, creșteri de taxe, probleme de cash-flow, schimbări legislative și tot felul de surprize economice care pot apărea peste noapte.

În trecut făceai planuri de atac. Acum faci și planuri de apărare.

Ce a devenit mai ușor în ultimii ani

Da, accesul la tehnologie a devenit mult mai ușor, iar AI-ul este probabil cel mai bun exemplu, pentru că îți poate crește productivitatea enorm dacă știi ce să îi ceri, cum să verifici rezultatele și cum să îl integrezi în munca de zi cu zi.

Dar AI-ul nu face minuni cu oameni slabi, nepregătiți sau leneși intelectual. Nu înlocuiește gândirea, ci o amplifică. Dacă omul gândește clar, AI-ul îl ajută să fie mai rapid. Dacă omul gândește prost, AI-ul mai mult încurcă.

În ultimii ani a devenit mai ușor să automatizezi, să analizezi date, să creezi conținut, să testezi idei și să faci lucruri care înainte necesitau echipe mari sau bugete serioase.

Clienții tăi: insighturi noi

Am observat că oamenii sunt mult mai atenți la bani și mult mai puțin dispuși să creadă povești frumos ambalate, pentru că atunci când ai inflație, taxe mai mari, incertitudine și costuri care cresc, clientul începe să se uite mult mai rece la fiecare leu cheltuit.

Clientul nu mai cumpără pentru că ai tu slogan bun, logo schimbat, campanie simpatică sau discurs de marketing în care te lauzi că ești “lider de piață”. Cumpără dacă îi rezolvi o problemă reală, dacă îi economisești timp, dacă îi reduci costurile sau dacă îi oferi ceva care chiar contează pentru el.

Cred că s-a terminat perioada în care puteai acoperi un produs slab cu mult zgomot de marketing. Oamenii sunt mai calculați, compară mai mult, întreabă mai mult și sancționează mai repede lipsa de seriozitate.

Cum rămâi relevant

Cred că rămâi relevant în momentul în care nu te îndrăgostești de propriul produs, de propriul discurs sau de propria imagine despre businessul tău și continui să asculți piața chiar și atunci când nu îți spune ce vrei să auzi.

Mulți antreprenori fac greșeala să creadă că dacă ceva a funcționat acum cinci ani, trebuie doar repetat la infinit. Dar clienții se schimbă, tehnologia se schimbă, comportamentul de consum se schimbă, iar viteza cu care se schimbă toate astea este din ce în ce mai mare.

În perioada asta, firmele care supraviețuiesc nu sunt neapărat cele mai mari sau cele mai zgomotoase, ci cele care reușesc să se adapteze fără să își piardă complet identitatea.

Cum își găsește un antreprenor echilibrul

Nu cred că un antreprenor își găsește echilibrul odată pentru totdeauna, îl pune frumos într-un sertar și îl scoate la nevoie, ca pe o diplomă de participare la un curs de mindfulness pentru oameni foarte ocupați.

Îl negociază zilnic, între probleme, oameni, taxe, clienți, cash-flow, decizii grele și oboseala care se strânge în timp, mai ales când toată lumea așteaptă de la tine răspunsuri, direcție și calm.

Cine caută liniște permanentă în antreprenoriat a greșit ușa. Antreprenoriatul nu este spa, nu este retreat și nu este poza aia falsă cu laptopul pe plajă. Este luptă continuă cu realitatea, iar realitatea nu te întreabă dacă ești pregătit emoțional.

Echilibrul vine, cred, din disciplină, din capacitatea de a nu dramatiza fiecare problemă și din acceptarea faptului că nu poți controla tot, dar trebuie să rămâi suficient de lucid încât să controlezi ce contează.

Până la urmă, antreprenorul nu are nevoie de liniște perfectă, ci de nervi buni, minte limpede și oameni pe care se poate baza când începe să bată vântul din toate direcțiile.

Un lucru tot mai important pentru antreprenorii români

Devine din ce în ce mai importantă independența, nu în sensul romantic, de discurs festiv, ci în sensul foarte concret: să nu ajungi captiv într-un singur client, într-un singur furnizor, într-o singură piață sau, Doamne ferește, în bunăvoința statului.

Cred că mulți antreprenori au înțeles în ultimii ani că dependența este una dintre cele mai periculoase forme de confort. Pare comod până când cel de care depinzi îți schimbă regulile.

Iar despre stat trebuie spus direct: statul nu este partenerul tău. Statul este, de multe ori, cel care vine ultimul la muncă și primul la încasat, după care îți explică solemn că trebuie să fii mai competitiv.

Dacă ai lua-o de la capăt azi

Dacă aș lua-o de la capăt azi, aș intra tot în antreprenoriat, chiar și cu toate loviturile, cu toate riscurile și cu toată nebunia care vine la pachet cu el.

Nu pentru că antreprenoriatul este glamour, cum încearcă unii să îl vândă pe internet, ci pentru că îți oferă ceva ce foarte puține lucruri îți oferă: sentimentul că construiești ceva al tău, că deciziile contează și că rezultatele, bune sau rele, sunt asumate.

Da, este stres. Da, sunt perioade în care dormi prost, în care ai impresia că rezolvi zece probleme înainte de prânz și apar alte cincisprezece până seara. Dar măcar ai senzația că miști ceva real, nu că te prefaci ocupat într-o ședință despre o altă ședință care va analiza concluziile unei ședințe anterioare.

Cred că mulți oameni confundă confortul cu liniștea și rutina cu stabilitatea. Eu prefer nesiguranța antreprenoriatului în locul unei vieți în care doar execuți fără să construiești nimic al tău.

Un sfat pentru noii antreprenori

Nu intrați în antreprenoriat pentru poze, podcasturi, citate motivaționale și iluzia că veți lucra de pe plajă cu laptopul în brațe, în timp ce banii curg singuri și lumea vă aplaudă viziunea.

Intrați doar dacă puteți duce presiune, incertitudine, responsabilitate și nopți în care nu vă aplaudă nimeni, pentru că antreprenoriatul real nu arată ca pe LinkedIn, ci ca o succesiune de probleme pe care trebuie să le rezolvi înainte să devină incendii.

Trebuie să suporți ideea că uneori vei lua decizii fără toate informațiile, că vei greși, că vei plăti pentru greșelile tale și că nimeni nu va veni să îți dea premiu pentru curaj.

Antreprenoriatul nu este libertatea de a face ce vrei. Este obligația de a rezolva ce alții nu pot, de a rămâne lucid când ceilalți intră în panică și de a construi ceva real într-o lume care îți schimbă regulile în timpul jocului.