- Chiesi România și Ambasada Sustenabilității în România, cu sprijinul Societății Române de Pneumologie, au lansat un white paper care analizează impactul poluării și al schimbărilor climatice asupra sănătății respiratorii
- Documentul recomandă integrarea mai clară a dimensiunii de sănătate respiratorie în politicile publice și în răspunsul instituțional din România
- Bolile respiratorii generează costuri semnificative și exercită presiune asupra serviciilor medicale, în principal prin exacerbări, consultații neplanificate și spitalizări
Poluarea aerului, sezonul de polen prelungit și valurile de căldură influențează tot mai mult sănătatea respiratorie și pun presiune pe serviciile medicale din România. 97% dintre medicii participanți la o consultare au declarat că au observat, în ultimii cinci ani, modificări ale manifestărilor respiratorii pe care le asociază cu factori de mediu. Aceste riscuri se adaugă unei poveri deja importante a bolilor respiratorii, arată white paper-ul „Criza climatică este o criză de sănătate. Cum afectează schimbarea climei sănătatea respiratorie și ce poate face România”, o inițiativă Chiesi România, dezvoltată în parteneriat cu Ambasada Sustenabilității în România, cu sprijinul Societății Române de Pneumologie.
Documentul reunește date din studii și rapoarte internaționale, informații despre situația din România și observațiile medicilor care tratează pacienți cu afecțiuni respiratorii. Dincolo de prezentarea riscurilor, white paper-ul propune măsuri prin care autoritățile, sistemul medical și companiile pot contribui la prevenirea și reducerea efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății. Inițiativa își propune să deschidă un dialog despre cum pot fi transformate aceste recomandări în acțiuni concrete.
Schimbările climatice, resimțite în cabinete și spitale
Experiența medicilor confirmă că efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în cabinete și spitale. Într-un chestionar cu caracter orientativ realizat în septembrie 2026*, la care au răspuns 68 de medici, 97% dintre respondenți au declarat că au observat, în ultimii cinci ani, modificări ale manifestărilor respiratorii pe care le asociază cu factori de mediu.
Factorii de mediu cu cel mai vizibil impact clinic sunt poluarea aerului (66%), sezonul de polen prelungit sau intensificat (62%), valurile de căldură (54%) și schimbările bruște de vreme și umiditatea (51%). Categoriile considerate cele mai vulnerabile sunt persoanele cu astm (indicate de 77% dintre respondenți), persoanele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) (62%) și persoanele vârstnice (53%).
În ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde efectelor schimbărilor climatice și altor factori de mediu, două treimi dintre respondenți (66%) îl consideră mai degrabă nepregătit sau deloc pregătit. Aproape jumătate (43%) declară că nu au beneficiat de nicio formă de pregătire pe această temă. Doar aproximativ 9% declară că dispun, în totalitate, de suficiente informații sau ghiduri pe această temă. În același timp, există o cvasiunanimitate în rândul medicilor participanți: efectele schimbărilor climatice asupra sănătății ar trebui integrate într-o mai mare măsură în formarea și practica profesioniștilor din domeniu.
Contextul din România: riscuri climatice peste o povară respiratorie semnificativă
Datele din România arată expunerea populației la poluanți atmosferici în concentrații care depășesc nivelurile recomandate pentru protecția sănătății, precum și o intensificare a episoadelor de căldură extremă și a riscurilor asociate aeroalergenilor.
Aceste realități se suprapun peste o povară importantă a bolilor respiratorii. Potrivit Societății Române de Pneumologie, peste un milion de persoane trăiesc cu astm în România, prevalența bolii fiind estimată, în 2026, între aproximativ 4% și 9% din populație. În cazul bronhopneumopatiei obstructive cronice, a treia cauză de deces la nivel mondial, aceeași sursă estimează o prevalență de 8,3% în rândul persoanelor de peste 40 de ani. Specialiștii avertizează însă că subdiagnosticarea rămâne o problemă în ambele cazuri, astfel că numărul real al celor afectați este semnificativ mai mare.
Pentru cele aproximativ 2 milioane de persoane cu astm sau BPOC, schimbările climatice pot însemna mai multe exacerbări, vizite la camera de gardă și, în cazurile severe, un risc crescut de spitalizare sau deces.
Numărul estimat de decese asociate căldurii a crescut de la aproximativ 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024, an în care România s-a situat pe locul al cincilea în Europa, potrivit raportului „Starea Climei România 2025”.
Sistemul de sănătate are nevoie de instrumente pentru adaptare
White paper-ul recomandă ca legătura dintre schimbările climatice și sănătatea respiratorie să fie înscrisă explicit în politicile publice de sănătate și de mediu, inclusiv prin includerea de indicatori de sănătate în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030.
În paralel, este esențială accelerarea măsurilor pentru calitatea aerului, în pregătirea standardelor europene din 2030, când valoarea-limită anuală pentru particulele fine PM2,5 va scădea la 10 micrograme pe metru cub de aer. Potrivit unui studiu comandat de Parlamentul European, București-Ilfov a avut în 2023 cea mai ridicată concentrație medie de PM2,5 dintre cele 234 de regiuni analizate în Uniunea Europeană (16,2 µg/m³). Pentru anul 2023, Agenția Europeană de Mediu estimează pentru România aproximativ 14.066 de decese premature atribuibile expunerii la PM2,5 peste nivelul recomandat de OMS de 5 µg/m³.
Pentru căldura extremă, documentul propune o reevaluare a pragurilor de avertizare, având în vedere că în cele mai populate cinci orașe din România, riscul de mortalitate asociat căldurii începe să crească la temperaturi cu aproximativ 3-5°C sub pragurile folosite pentru avertizările oficiale. Totodată, sunt recomandate planuri de răspuns construite după modelul „heat-health action plan” al Organizației Mondiale a Sănătății, care să coreleze avertizările meteorologice cu măsuri concrete de protecție a populației și de pregătire a serviciilor medicale.
Documentul propune extinderea monitorizării polenului și consolidarea controlului ambroziei, deoarece monitorizarea aerobiologică rămâne neuniformă, ceea ce limitează dezvoltarea unor sisteme de avertizare comparabile la nivel național. O altă direcție de acțiune vizează pregătirea profesioniștilor din sănătate, prin dezvoltarea unor ghiduri și instrumente practice. Totodată, evaluarea amprentei de carbon și a vulnerabilității climatice a sistemului de sănătate este necesară pentru a fundamenta măsuri de reducere a emisiilor și de creștere a rezilienței.
Concluziile și recomandările white paper-ului au fost discutate în cadrul unei mese rotunde care a reunit reprezentanți ai mediului instituțional și politic, specialiști din domeniul medical și academic, precum și reprezentanți ai organizațiilor de pacienți.
„Prin acest demers, Chiesi urmărește să contribuie la o mai bună înțelegere a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății în România. Inițiativa aduce împreună două perspective prea mult timp privite separat, cea a sănătății și cea a sustenabilității, și susține o colaborare mai strânsă între factorii de decizie și mediul de business pentru un răspuns mai bine adaptat la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice”, a declarat Daniela Mutu, country manager Chiesi România.
„Misiunea acestui document este de a avertiza atât autoritățile, cât și corpul medical asupra provocărilor care vor fi din ce în ce mai evidente pentru generațiile viitoare și de a urma pașii firești pentru educarea atât a pacientului cu afecțiuni respiratorii, cât și a populației”, a subliniat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
„Pornim mereu de la convingerea că problemele mari nu se rezolvă dintr-un singur birou. Azi ducem această convingere acolo unde ne privește pe fiecare direct: aerul pe care îl respirăm. White paper-ul inițiat de Chiesi România și dezvoltat împreună cu noi arată că efectele crizei climatice asupra sănătății respiratorii sunt tot mai vizibile în România. Ne bucurăm că am adus la aceeași masă decidenți, medici, cercetători și reprezentanți ai pacienților. Următorul pas este ca dialogul de azi să devină măsuri concrete”, a arătat Dragoș Tuță Mihaylov, fondator, Ambasada Sustenabilității în România.
* Chestionarul are caracter orientativ și nu este reprezentativ statistic. Au răspuns 68 de medici, dintre care 67 (98,5%) au declarat că practică pneumologia, iar 66 (97,1%) exclusiv această specialitate. Eșantionul este unul de conveniență, iar rezultatele reflectă experiențele și percepțiile respondenților și nu pot fi extrapolate statistic la totalitatea medicilor din România.
Chiesi este un grup biofarmaceutic internațional, orientat spre cercetare, care dezvoltă și comercializează soluții terapeutice inovatoare în sănătate respiratorie, boli rare și îngrijiri de specialitate. Misiunea companiei este să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor și să acționeze responsabil față de comunitate și mediu.
Chiesi a adoptat forma juridică de Benefit Corporation (societate cu scop declarat de beneficiu pentru societate și mediu) în Italia, SUA, Franța și Columbia, ceea ce face din angajamentul de a crea valoare pentru societate o obligație legală, care ghidează deciziile companiei. Compania își propune să atingă emisii nete zero de gaze cu efect de seră (GES) până în 2035. Cu 90 de ani de experiență, Chiesi are sediul central la Parma (Italia), 30 de filiale în întreaga lume și peste 7.900 de angajați. Centrul de cercetare și dezvoltare din Parma funcționează alături de alte 6 centre importante de cercetare și dezvoltare, din Franța, SUA, Canada, China, Marea Britanie și Suedia.
