Inscripțiile bilingve antice din cadrul Muzeului în aer liber Karatepe-Aslantaș, aflat în provincia Osmaniye din sudul Turciei, au fost recent incluse în Registrul Memoria Lumii al UNESCO. Aceste inscripții, vechi de 2.800 de ani, provin din vechea regiune Cilicia și sunt scrise în hieroglife anatoliene și limba feniciană. Ele se află în Muzeul în aer liber Karatepe-Aslantaș – primul muzeu de acest tip din Turcia, deja aflat pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Includerea inscripțiilor în acest registru subliniază eforturile Turciai de conservare durabilă a patrimoniului său cultural bogat.
UNESCO descrie inscripțiile de la Karatepe-Aslantaș drept „un exemplu remarcabil de res gestae, ilustrând realizările unui conducător”. În declarația oficială se regăsește și: „Semnificația lingvistică a acestor inscripții este excepțională, deoarece conțin unul dintre cele mai vechi texte extinse cunoscute în limba semitică feniciană și în limba locală luviană, ambele contribuind la dezvoltarea alfabetelor moderne.” De asemenea, este apreciată „legătura emoțională dintre populația locală și situl Karatepe”.
Moștenirea Neo-Hitită: Piatră de hotar în descifrarea hieroglifelor luviene
Muzeul în aer liber Karatepe-Aslantaș se află în parcul național cu același nume, la aproximativ 24 de kilometri est de districtul Kadirli din Osmaniye. Situl a fost o fortăreață de graniță a orașului-stat Adanawa (Ḫaīyawa), din perioada târzie a hitiţilor în Anatolia. Fortăreața a fost construită în secolul al VIII-lea î.Hr. de către Azatiwatas, care se autointitula „suveranul regiunii”, pentru a apăra orașul de atacurile venite din nord. Cel mai probabil, fortăreața a fost incendiată și distrusă de asirieni în jurul anului 700 î.Hr.
Ceea ce face ca Karatepe-Aslantaș să se distingă în lumea arheologiei sunt inscripțiile sale bilingve, redactate în feniciană și luviană. Aceste texte, gravate pe stele din bazalt și basoreliefuri de la porțile decorate ale sitului, sunt cele mai lungi texte bilingve cunoscute în aceste limbi și au avut un rol esențial în descifrarea hieroglifelor luviene. Pe lângă contribuția lor la întelegerea limbii hitite, inscripțiile păstrează și moștenirea culturii neo-hitite, oferind o perspectivă valoroasă asupra contextului socio-politic din estul Mediteranei în Epoca Fierului. Spre exemplu, ele descriu fortificațiile regelui Azatiwatas, menite să aducă stabilitate economică și politică, într-un context în care femeile aveau un rol activ în societate.
Un amestec unic de arheologie, conservare și frumusețe naturală
Un alt aspect definitoriu al sitului Karatepe-Aslantaș este munca de conservare inovatoare desfășurată în anii 1950 de renumita arheoloagă turcă Halet Çambel. Datorită eforturilor sale, s-au conservat timpuriu sculpturile și basoreliefurile, s-au instalat structuri de protecție și situl a fost declarat parc național cu statut istoric, devenind un exemplu timpuriu de conservare in situ și de gestionare modernă a unui sit arheologic în Turcia. Datorită acestor calități, „Situl Arheologic Karatepe-Aslantaș” a fost inclus în Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 2020.
Astăzi, Muzeul în aer liber Karatepe-Aslantaș continuă să fascineze vizitatorii cu porțile sale monumentale dotate cu turnuri îname, statuia impozantă a Zeului Furtunii aflată pe un piedestal cu doi tauri, basoreliefurile cu lei și sfinxi sculptate în blocuri de bazalt pe pereții interiori ai porților, scenele gravate care reflectă viața și credințele epocii, dar și inscripțiile de mare valoare. Muzeul interior, amenajat pentru a expune vestigiile arheologice descoperite în tumulii Karatepe și Domuztepe din cadrul muzeului în aer liber, este de asemenea deschis publicului. În plus, fiind situat în interiorul unui parc național, vizitatorii se pot bucura nu doar de bogăția istorică, ci și de frumusețile naturale, precum barajul Aslantaș, și pot observa fauna locală.
